Romanii nu se uita la pret atunci cand cumpara pe credit

Explozia creditelor de consum din urma cu cativa ani si introducerea legii DAE (Dobanda Anuala Efectiva) au determinat magazinele care vand pe credit si bancile partenere sa adopte metode tot mai eficiente de atragere a clientilor. Astfel, clientului ii este prezentat cat ar avea de plata lunar daca ar cumpara produsul respectiv prin credit, iar undeva in josul etichetei sau reclamei, cu litere foarte mici, este trecut si pretul real al imprumutului, DAE.

Puterea de atractie a acestei metode este mare si efectul garantat, intrucat multi clienti apreciaza suma lunara de plata rezonabila, prin raportarea ei la venitul obtinut. Cifrele sunt insa inselatoare, intrucat aceasta suma este rata lunara corespunzatoare unui credit contractat de perioada maxima. De cele mai multe ori, daca ar privi si pretul, adica DAE, clientul ar putea observa ca acesta este destul de piperat. Eficenta metodei evidentierii sumei de plata in detrimentul pretului a facut ca ea sa fie extinsa de unele banci si catre produse mai sofisticate, precum credite ipotecare, fiind promovata suma pe care ar trebui sa o platesti zilnic daca ai contracta un credit pentru locuinta. Scoasa astfel din context, suma zilnica de plata pare mica, insa daca o inmultim cu 30 de zile si privim si pretul, perspectiva se schimba.

Aceasta metoda utilizata de banci si magazine pentru vanzarea creditelor si a produselor este vazuta de Banca Nationala ca unul dintre elementele care pun piedica disciplinarii populatiei in privinta indatorarii. „Este posibil ca cea mai mare parte din populatie sa ia in calcul, la momentul deciziei de indatorare, valoarea sumei lunare pe care o va avea de platit si mai putin pretul (rata dobanzii). Tot mai multe magazine si reclame la oferte de bunuri de consum pe credit pun in prim plan serviciul datoriei lunar in valori absolute si in subsidiar este informatia legata de rata dobanzii. In acest fel, venitul disponibil devine variabila de decizie pentru indatorarea populatiei cu putere semnificativ superioara ratei dobanzii pe care banca centrala incearca sa o influenteze”, remarca BNR intr-o analiza privind impactul masurilor de limitare a creditului catre populatie.

Pe de alta parte, chiar daca s-ar uita la pretul creditelor, multi dintre clienti s-ar insela asupra nivelului real al acestuia, intrucat principala componenta a acestuia, dobanda, nu reflecta decat o parte din costul imprumutului. Astfel, in cazul creditelor de consum, a caror evolutie accelerata si structura dau motive de ingrijorere Bancii Nationale, rata nominala a dobanzii reprezinta circa doua trimi din pretul real, adica DAE. Potrivit datelor BNR pe septembrie, DAE pentru creditele de consum in lei era de 16,8%, iar rata nominala a dobanzii 12,2%, reprezentand 72,3% din DAE. Pentru creditele de consum in euro, aceasta pondere este mai ridicata, de 80%, cu rata dobanzii de 8,5% si DAE 10,6%. Mai mult insa, de multe ori cand bancile scumpesc credite noi, bancile modifica mai putin dobanda si mai mult taxele si comisioanele aferente imprumuturilor. Unul dintre exemplele in acest sens este modul in care au evolut dobanzile creditelor de retail in euro in luna octombrie. Atat dobanzile nominale la credite de consum, cat si la cele pentru locuinta au crescut cu 0,05 puncte procentuale, in timp ce DAE a urcat cu 0,35 p.p, respectiv 0,68 p.p.

Bogdan Popescu