Revolutia bunului simt ar putea salva democratia...

... Si nu ma refer aici neaparat la "Revolutia bunului simt" propusa de Crin Antonescu. Alegerile prezidentiale incheiate aseara mi-au sleit toate puterile si resursele gandirii si viziunii politice. M-am uitat ca tot romanul la televizor, mutand canalele permanent pentru a prinde in direct reactii, opinii si imagini. Spre nedumerirea mea, numai in aceasta noapte am trait cu impresia dureroasa si ilogica ca matematica poate avea rezultate diferite in functie de cine calculeaza. Tot in aceasta noapte, am vazut un presedinte inca in functie si un aspirant la fotoliul de la Cotroceni care au incalcat flagrant toate legile scrise si nescrise ale bunului simt. Unul s-a declarat invingator inainte chiar de inchiderea sectiilor de votare, celalalt a topait fericit ca exit-poll-urile il dadeau, la mustata, pe primul loc.

In tot acest grotesc, jurnalistii, specialistii si politicienii sustineau incrancenat, in functie de pasiunile proprii, ca al lor a iesit presedinte. Sunt obosit si socat, insa trag de mine sa nu adorm de teama ca probabil va fi pentru prima data cand voi adormi in minte cu ideea ca Romania are doi presedinti. "Dormi linistit. Doi presedinti lucreaza pentru tine". (In paranteza fie spus, niciunul nu este strain de Vantu!) Din pacate, chiar daca am votat exprimandu-mi opinia putand astfel sa fiu transpus intr-una dintre cele doua tabere, m-am zdruncinat profund vazand ceea ce se intampla in direct la tv. Cu spume la gura, ura in priviri si subtilitati belicoase, romanii se confruntau dincolo de bunul simt. Romania s-a rupt in doua. S-a radicalizat in doua viziuni.

Am auzit mai multi romani din ambele tabere care spuneau: "Daca iese celalalt plec din tara!". O privire radicala si plina de deznadejde in acelasi timp. Insa total gresita. Eu nu vreau sa plec din Romania, chiar daca nu va avea presedintele pe care l-am votat. Este tara mea. Iar toti cei care au votat altfel decat mine sunt romani pe care - dincolo de opiniile politice contrare - vreau sa-i tratez cu bun simt. Tocmai de aceea, consider acum, la 20 de ani de la evenimentele sangeroase din 1989, ca democratia adevarata se poate impune si pe meleagurile mioritice prin revolutia bunului simt.

Cornel Dinu