„Bancile ar putea alege sa ia mai putin de la mai multi, in loc de mai mult de la mai putini”, a apreciat director de comunicare de la BCR, Corneliu Cojocaru, nu insa din postura de bancher comerical, ci de analist al pietei. Reducerea dobanzilor ar putea fi, in opinia „analistului” Corneliu Cojocaru, cea mai eficienta metoda de a evita noile reguli impuse de BNR prin norma 20, intrata in vigoare de la finalul lunii trecute. Aceasta este numai una din „traducerile” de care au avut parte prevederile bancii nationale in cadrul dezbaterii „Noile norme BNR in traducere libera”, organizata de Curierul National si portalul financiar www.finzoom.ro.
In realitate insa nu se va intampla acest lucru, explica consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, intrucat nivelul inflatiei este in continuare ridicat – in jurul valorii de 6%, dobanzile fiind strans legate de evolutia acestui indicator. La randul sau, Corneliu Cojocaru, revenit la postura sa de bancher, considera ca in acest moment marjele bancilor au ajuns la niveluri destul de scazute, existand si situatii in care „platesc” economiile cu 8% si „taxeaza” credite cu dobanzi de 10-12%. Un argument care se clatina insa, in conditiile in care, a aratat oficialul BNR, in ultima perioada bancile au trecut costurile de pe dobanzi pe comisioane aplicate periodic, lunar sau anual.
Noua norma elimina si avantajele acestei solutii adoptate de banci. Metoda „dobanzi mici, comisioane mari” permitea pana acum bancii sa acorde credite mai mari, in conditiile in care bonitatea solicitantului era stabilita prin luarea in calcul doar a principalului si a dobanzii, nu si a comisioanelor. Lucru amendat de noua norma, care adauga acestora toate taxele si comisioanele generate de un imprumut. De altfel, a aratat Adrian Vasilescu, aceasta este cea mai importanta modificare pe care norma o aduce in sistemul bancar.
Bancile insa au la indemana solutii mai „realiste” decat reducerea dobanzilor pentru a contracara noilor reguli BNR. Bancherii prezenti la dezbatere au indicat in acest sens cresterea duratei de acordare a creditelor, flexibilizarea regulilor de creditare – referitoare la acceptarea de giranti, co-platitori, limite de varsta sau venituri luate in calcul, sau acordarea de credite in monede „exotice” (franci elvetieni si franci japonezi), care au dobanzi mai mici.
Se modifica, dar nu se schimba nimic
Practic, norma 20 este chiar si mai restrictiva in ceea ce priveste evaluarea bonitatii unui solicitant de credit. Pe langa obligativitatea costului total, care trebuie sa stea la baza calcularii angajamentelor lunare catre banci ale unui client, venitul va fi diminuat in prealabil de datoriile lunare generate de contracte. Bonitatea unui client se va obtine astfel, a explicat Adrian Vasilescu: din venitul total al solicitantului se scad la inceput impozitele, apoi facturile rezultate din contracte (curent electric, intrerinere, telefon etc.), rezultand un venit net, la care se vor aplica restrictiile referitoare la angajamentele totale de plata. Potrivit acestora, ratele lunare ale creditelor nu trebuie sa depaseasca 30% din venitul net lunar al solicitantului pentru creditul de consum, 35% in cazul creditelor imobiliare/ipotecare si 40% daca se iau in considerare totalitatea ratelor lunare rezultate din credite si finantari de la IFN-uri.
Asa stau lucrurile pe hartie, caci in realitate nu se va intampla nimic, in conditiile in care nu exista posibilitatea ca bancile sa aiba date referitoare la cat platesc solicitantii lunar pentru intretinere sau curent electric. De altfel, aceasta a fost si una dintre cele mai stringente probleme pe care bancherii au ridicat-o in fata consilierului BNR: cum se va stabili acest venit net. Solutia indicata de Adrian Vasilescu a fost declaratia pe proprie raspundere a clientului, prin care acesta precizeaza sumele respective. In aceste conditii, este de presupus ca multi clienti sa adopte pozitia „stau cu parintii”.
Noile norme vor suferi modificari
Forma evaziva a legii a fost reclamata de bancheri si in ceea ce priveste „costul total al imprumutului”, tinand cont ca norma BNR nu precizeaza clar care costuri vor fi incluse in acest indicator. Controversa generata pe aceasta tema a lasat sa se intrevada o concluzie: vor fi incluse numai costuri „de flux”, dupa cum a definit oficialul BNR comisioanele si taxele periodice (aplicate lunar sau anual) si asigurarile asociate creditului, nu si pe acelea pe care solicitantul le plateste o singura data (la inceput) sau ii sunt oprite din credit.
Toate acesta nelamuriri vor fi rezolvate, i-a asigurat Adrian Vasilescu pe bancheri, indemnandu-i sa faca propunerile necesare pentru modificarea pe viitor a prevederilor normei 20 si clarificarea aspectelor evazive.
IFN: Noi nu suntem banci
Noile reglementari ale BNR impun institutiilor financiare nebancare (leasing financiar, societati de credit de consum sau ipotecar) se se supuna acelorasi reguli ca si bancilor, iar activitatea lor este incadrata in categoria creditului de consum sau al celui pentru investitii imobiliare, dupa cum este cazul. „Am creat astfel un cadru juridic unitar, iar piata este mult mai legata”, a apreciat Adrian Vasilescu, referindu-se la oportunitatea normei BNR. El a explicat ca astfel sunt puse pe picior de egalitate toate institutiile financiare si se asigura un cadru concurential corect. Mai mult, s-a avut in vedere limitarea riscului de nerambursare al clientilor. Norma nu are in vedere restrictionarea creditului de consum, a adaugat oficialul BNR, ci doar o incetinire a cresterii, in conditiile in care acesta genereaza majorarea deficitului comercial si a inflatiei.
Pe de alta parte insa, Adriana Ahciarliu, secretarul general al Asocietiei de Leasing Bancar, nu considera corecta impunerea acelorasi conditii bancilor si IFN. In primul rand, a aratat oficialul ALB, IFN-urile nu atrag dobanzi ca bancile, banii pentru finantarile acordate venind de la actionari sau de la banci. Din acest motiv si riscul social, generat de eventuale probleme ce pot sa apara in activitatea acestora, este foarte redus. Mai mult, adauga Adriana Ahciarliu, IFN-urile nu pot „jongla” ca bancile cu diferenta dintre dobanzile la depozitele atrase si creditele acordate.
Norme cu specific romanesc
Existenta unei astfel de norme de reglementare a activitatii de creditare este specifica Romaniei. „Uniunea Europeana nu are norme ca cele ale BNR, insa are cutume, chiar mai rigide decat regulile impuse de Banca Nationala”, a precizat Adrian Vasilescu. Este vorba de anumite reguli nescrise existente in sistemul bancar, respectate de bancherii comerciali. „La noi aceste norme morale nu merg”, a apreciat oficialul BNR, fiind nevoie de crearea unor reguli explicite.
Bogdan Popescu
[email protected]
Web Design by Dow Media | Gazduire Web by SpeedHost.ro