Reclamele mincinoase isca paruiala bancilor cu CNA

Consiliul National al Audiovizualului a solicitat  televiziunilor sa suspende de la difuzare mai multe spoturi publicitare ale unor institutii financiar - bancare - Piraeus Bank, Bancpost, UniCredit, Banca Romaneasca, BCR Leasing. Motivul: spoturile respective nu prezinta in mod clar care este adevaratul cost al imprumuturilor pe care le promoveaza. Bancile comerciale au luat atitudine, prin vocea Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), spunand ca reclamele in cauza respecta legea.

CNA monitorizeaza atent bancile in urma sesizarilor primite

Disputa dintre banci si CNA a prins viata in urma cu cateva saptamani, perioada in care organismul care vegheaza la respectarea legii audio-vizualului in televiziune si radio a semnalat in mai multe randuri spoturi publicitare ale unor produse bancare, in care nu sunt precizate toate costurile pe care un client le suporta.

La un moment dat, chiar prim-viceguvernatorul Bancii Nationale a Romaniei a sarit in sprijinul CNA precizand ca "aceste banci una spun si alta vand, caci isi atrag clientii prin publicitate mai putin onesta pentru concurenta si le promit acestora servicii fara masuri restrictive". Domnia sa a subliniat atunci ca aspectele publicitatii inselatoare vor fi monitorizate de BNR in colaborare cu CNA.

Bancile au primit astfel un bobarnac din partea Consiliului National al Audiovizualului, care si-a luat aliat chiar institutia abilitata cu supravegherea activitatii lor. "Oferta publicitatii trebuie sa fie clara", evidentia pentru Cotidianul vicepresedintele CNA, Attila Gasparik pentru a intari motivele care au stat la baza suspendarii a sase spoturi bancare pe 6 aprilie 2006. Attila Gasparik adauga ca interzicerea celor 6 spoturi este "si o masura de a atrage atentia asupra neclaritatii, ca fenomen observat de mai mult timp in publicitatea la serviciile bancare".

"Sunt niste carliguri informatiile astea. Nu sunt false, dar sunt distorsionate. Asa ca am decis in unanimitate ca spoturile de la banci sa afiseze dobanda integrala. Bancile au doua posibilitati: ori sa afiseze dobanda asa cum o cere BNR, ori sa nu mai vorbeasca de loc de ea", precizeaza oficialul CNA.

Intrebarea care se pune este de ce a reactionat de abia acum CNA-ul. Potrivit lui Gasparik, "CNA-ul a ajuns sa reglementeze reclamele la banci tocmai in acest moment in urma unei notificari de la BNR, dar si a plangerilor primite de institutie din mai multe parti".

Razboiul CNA-ului cu bancile a continuat si in urma cu o zi, cand institutia a cerut tuturor televiziunilor sa nu mai dea pe post cateva reclame bancare. "CNA a recomandat televiziunilor sa suspende de la difuzare spoturile la produsele fnanciar-bancare ale Piraeus Bank, Bancpost, Unicredit, Banca Romaneasca, BCR Leasing pana in momentul in care vor respecta legislatia in vigoare", declara Liliana Stoica, consilier relatii mass media la CNA. In cazul in care nu o vor face, televiziunile vor fi amendate.

Bancile se apara in grup

Vazand amploarea pe care a luat-o aceasta disputa purtata cu CNA, bancile au contraatacat in grup, folosind vocea Asociatiei Romane a Bancilor, institutie care, de altfel, a negociat intens cu CNA in ultima perioada pe tema spoturilor publicitare.

Presedintele ARB, Radu Gratian Ghetea, a declarat pentru BankingNews ca CNA s-a grabit cu interzicerea reclamelor. Oficialul asociatiei s-a aratat revoltat de masura luata de CNA, spunand ca ARB a deschis saptamana trecuta un dialog cu CNA pentru a ajunge la o intelegere privind reclamele bancilor.

"Noi am explicat ca bancile respecta legea, insa CNA s-a grabit sa decida oprirea de la difuzare a reclamelor inainte de finalizarea dialogului cu ARB. Aproape ca se ajunsese la o intelegere in privinta unor reclame. Acum, in urma indicatiilor CNA de a opri de la difuzare reclamele bancilor, au fost interzise si acelea", a sustinut Radu Gratian Ghetea.

Pot fi considerate mincinoase reclamele bancilor?

Oficialul ARB spune ca reclamele bancilor nu pot sa contina toate amanuntele referitoare la un credit. "In 20-30 de secunde cat dureaza o reclama nu poti prezenta toate datele unui credit ipotecar, de exemplu. Un astfel de credit presupune un contract care poate fi si de 20 de pagini", subliniaza Ghetea.

Seful asociatiei mai spune ca este o diferenta mare intre o reclama la un produs alimentar si una la un credit. "Vezi reclama la iaurt si a doua zi de duci si ti-l cumperi. Pentru un credit nu-i acelasi lucru, nu te duci si ti-l iei din galantar. Creditul nu se da imediat. Reclama este o invitatie de a veni la banca, unde afli toate detaliile", concluzioneaza Radu Gratian Ghetea.

Pe Forumul www.cafeneauabancara.ro, unul dintre cele mai discutate subiecte este "Trebuie sa ne sperie comisioanele?". Pentru a putea sa-ti spui si tu parerea despre acest subiect, trebuie sa iti creezi un cont aici.

Bogdan Popescu
[email protected]