Piata cardurilor din Romania va atinge maturitatea in maxim 7 ani

In Romania sunt in circulatie aproximativ 8,8 milioane de carduri, acestora adaugandu-se peste 600.000 de carduri de credit emise de institutiile financiare nebancare. Aceste instrumente sunt utilizate de majoritatea detinatorilor pentru retrageri de numerar, a salariilor, insa ponderea utilizarii acestora pentru plata la comercianti este in continua crestere. Luand ca exemplu portofoliul Visa, 15,3% din tranzactiile cu carduri sub aceasta sigla au fost realizate la comercianti, in timp ce valoarea acestor tranzactii are o pondere mai redusa in valoarea totala a tranzactiilor cu cardul, de numai 9,2%.

Desi aceste procente sunt reduse, bancile se asteapta ca in maxim 7 ani sa ajungem la nivelul tarilor din Uniunea Europeana in ceea ce priveste utilizarea cardurilor la comercianti. Potrivit unui sondaj realizat de NO-CASH in randul a 24 de banci emitente, 50% dintre ele apreciaza ca ponderea tranzactiilor la comercianti in total tranzactii va ajunge la 60% - cat se inregistreaza acum in UE – in urmatorii 5-7 ani.

Cel mai mare obstacol in calea dezvoltarii platilor cu cardul este considerat mentalitatea pro-numerar a romanilor, se apreciaza in studiul NO-CASH. Un alt aspect in aceasta problematica tinde de infrastructura tehnica, cu referire la reteaua de ATM-uri si POS-uri si numarul de camine care detin un calculator. Datele arata ca infrastructura necesara utilizarii cardurilor numara la jumatatea anului 5.300 ATM-uri si 40.000 de POS-uri, ceea ce reprezinta o media de 105 ATM-uri pe judet. Luand ca etalon Slovenia, unde se considera ca piata este saturata de astfel de terminale, se apreciaza ca in Romania  este un necesar de cel putin 9.000 de ATM-uri si 90.000 de POS-uri. „Cu alte cuvinte, dezvoltarea de pana acum a pietei este inca departe de potential astfel incat urmatorii trei ani vor inregistra in continuare cresteri sustinute”, se precizeaza in analiza NO-CASH.

Peste 90% din reteaua de ATM-uri este concentrata in mediul urban. Numai 4 procente din ATM-uri sunt operationale in mediul rural, acest procent fiind dispersat in 200 de comune. Cea mai mare concentrare de astfel de terminale se regaseste in Bucuresti, aici operand 20% din totalul ATM-urilor. Daca adaugam si orasele mari, precum Constanta, Iasi sau Brasov, unde media este de peste 150 de terminale operationale, concentrarea ajunge la 50%. Concluzia studiului NO-CASH este ca atat emitentii consacrati cat si noii intrati in piata se concentreaza in continuare pe mediul urban. Strategia urmatorilor ani va fi dezvoltarea pietei cardurilor prin concentrarea eforturilor pe orasele medii si mici, cu o populatie sub 50.000 de locuitori. „Probabil ca pentru extinderea serviciilor financiare in mediul rural, inclusiv pe card, va fi nevoie in mod obligatoriu de o strategie guvernamentala”, precizeaza materialul citat anterior.

Gradul de concentrare pe emitenti arata ca, la sfarsitul anului 2005, peste 60% din piata cardurilor era detinuta de primii 3 emitenti  (BCR, BRD si Bancpost), aceasta pondere crescand la 80% daca il adaugam si pe al patrulea jucator ca importanta pe aceasta piata, Raiffeisen Bank.

Anul 2005 a inregistrat si un boom al cardurilor de credit, arata studiu NO-CASH, principalii emitenti dublandu-si sau chiar triplandu-si performantele pe acest segment, in aceasta situatie fiind Raiffeisen, care a emis un card co-branded in parteneriat cu Vodafone. Cea mai spectaculoasa evolutie a inregistrat-o insa Banca Transilvania care a ajuns la aproximativ 50.000 de carduri de credit, desi cu un an in urma – decembrie 2005 – avea numai 2.800. La baza acestei evolutii a stat produsul lansat in colaborare cu Credisson International, fiind emise 17.000 de astfel de carduri.

In ceea ce priveste siglele sub care sunt emise cardurile in Romania, analiza NO-CASH arata ca, la finele anului trecut, cotele de piata ale organizatiilor internationale de plata (MasterCard si Visa) erau aproximativ egale 50-50%, cu mentiunea ca MasterCard a scazut continuu in ultimii patru ani – de la 56% in 2002. MasterCard ramane insa lider pe segmentul cardurilor de credit, in timp ce Visa este lider pe piata cardurilor de business.