Pentru ce se lupta bancherii? Se numeste Clientul Bun-Platnic

Intrebat in cadrul unei conferinte de presa care sunt la momentul de fata segmentele de nisa cu potential, Catalin Cretu, directorul de retea si vânzari al OTP Bank România, a raspuns: "clientul bun-platnic". "Bunul platnic este o nisa pentru ca deja avem un istoric al bunului platnic si vedem ca a rambursat un credit pâna la final, ca stie ce inseamna un card de credit sau o datorie pe termen lung, sau ca este in proces de rambursare a unui imprumut pe 30 de ani, i-a parcurs pe primii sapte fara intârzieri mai mari de 1-2 zile", a continuat oficialul OTP Bank România.

In concluzie, Cretu recunoaste ca este mai usor pentru o persoana care a avut un credit sa ia un nou imprumut decât pentru un client care nu are nicio datorie, dar nici istoric. "Este vorba de predictibilitatea comportamentului. Gradul de indatorare este matematica, dar problema este daca imi da sau nu banii inapoi".

Totodata, Simona Stanciu, director adjunct in cadrul diviziei management al produselor de retail, a precizat ca in cadrul unei decizii privind acordarea unui imprumut conteaza istoricul de creditare din ultimii doi ani.

"Din discutiile cu colegii de la risc, analizând profilul clientilor pe care ii avem in portofoliu, am ajuns la concluzia ca ceea ce conteaza este istoricul recent si informatia legata de veniturile recente. Conteaza foarte mult profilul actual al clientului si cum s-a comportat in ultimii doi ani. si in sens negativ si in sens pozitiv. Un client care a avut sau are un credit, are un profil mai bun de risc decât unul care nu a avut un imprumut", a continuat Stanciu.

Cretu a mentionat ca o persoana bun-platnic poate contracta o suma de bani mai mare decât un client fara nicio datorie.

Referitor la decizia de a contracta un imprumut, Cretu crede ca românii aleg o banca in principal dupa rata mai mica, dar nu sunt atenti la suma totala de plata sau la dobânda anuala efectiva.

"Unii se mai uita si la valoarea totala platita, dar presiunea pe care o resimtim de la colegii din vânzari este sa facem astfel incât sa fim competitivi pe rata. Aici vine clientul si spune: «la 50.000 euro platesc 120 de euro pe luna, tu cât imi ceri?» «Pai 130 de euro lunar, dar per total platesti mai putin». Dialogul se opreste la 130 fata de 120 de euro", considera Cretu.

in ceea ce priveste imprumuturile in lei, Cretu a spus ca, din cauza dobânzilor inalte, creditele ipotecare in moneda nationala practic nu sunt vandabile in prezent.

"Ca sa putem da un credit profitabil pentru banca in lei trebuie sa avem o dobânda undeva in jurul a 10-12%, ceea ce inseamna o diferenta de circa sapte procente fata de euro si o rata dubla. Astfel, scade si capacitatea de imprumut, iar riscul valutar devine insignifiant in raport cu rata dubla", crede oficialul OTP Bank.