Imprumutul de la cunostinte bate creditul de nevoi

Imprumutul de la cunostinte bate creditul de nevoi

“Frate, frate, da’ branza-i pe bani” este in continuare o zicala raspandita printre romani, dar se pare ca branza rudelor este mai “gustoasa” decat cea oferita de bancile de la noi. Cel putin asa dovedeste o ancheta a Institutului National de Statistica si Studii Economice asupra conditiilor de viata ale populatiei, studiu ce releva  ca majoritatea romanilor

“Frate, frate, da’ branza-i pe bani” este in continuare o zicala raspandita printre romani, dar se pare ca branza rudelor este mai “gustoasa” decat cea oferita de bancile de la noi. Cel putin asa dovedeste o ancheta a Institutului National de Statistica si Studii Economice asupra conditiilor de viata ale populatiei, studiu ce releva  ca majoritatea romanilor (65%) prefera ca intr-o situatie de criza sa se imprumute de la rude, prieteni sau vecini, decat de la banca.

Astfel, pentru un imprumut de cel putin 500 de lei, doar 28% apeleaza la banca. Aceasta in contextul in care, potrivit aceleiasi anchete, in luna iunie a anului 2005, una din sase gospodarii avea de restituit imprumuturi. De asemenea, este interesant si ca, 41% din gospodariile care contracteaza imprumuturi, acestea sunt pe o perioada scurta, intre 3 si 5 ani, exact perioada pe care o ofera in medie bancile la creditele pentru nevoi personale.

Mai exact, 54% dintre romani se imprumuta in primul rand pentru achizitionarea unor bunuri de folosinta indelungata, doar 1% dintre gospodarii imprumutandu-se pentru cumpararea unei locuinte.

Ancheta a analizat perioada mai 2004 – iunie 2005, fiind realizata pe un esantion de 10.920 locuinte, de pe intreg teritoriul tarii. Colectarea informatiilor s-a facut prin interviu fata in fata.

Extrase din ancheta efectuata de Instititutul National de Statistica

“Posibilitatea de a obtine o suma mai mare de bani pentru a face fata urgent unei situatii neprevazute poate oferi unele indicii privind situatia economica a gospodariei, mai ales daca se are in vedere faptul ca 4 din 10 gospodarii (42%) spun ca nu au aceasta capacitate.

Distributia gospodariilor care s-ar afla intr-o asemenea situatie ipotetica releva ca
ponderea mai mare a celor care nu se pot “descurca” se intalneste in randul gospodariilor rurale (circa 47%) si al celor conduse de femei (circa 55%).

Dintre gospodariile care considera ca pot face rost urgent de o suma de bani 65% imprumuta de la rude, prieteni sau vecini, circa 28% imprumuta de la banci si alte institutii financiare si 24% de la alte persoane. Se poate retine ca importanta si ponderea gospodariilor care afirma ca pentru contracararea situatiei neprevazute si-ar afecta disponibilul alocat cheltuielilor curente (17%).

Pe categorii, se observa ca ponderea gospodariilor de salariati, pensionari, lucratori pe cont propriu in activitati neagricole si someri se situeaza sub acest nivel mediu de ansamblu, depasirea avand loc numai la gospodariile de patroni (35%) si cele de agricultori (23%).

Gospodariile de patroni, care trebuie sa faca rost de o suma de bani mai mare, apeleaza la disponibilitatile monetare existente intr-un cont bancar (37%, de 2,5 ori mai mult decat media pe tara) sau se imprumuta la apropiati ai gospodariei (42%).

In cazul gospodariilor de someri, procurarea unei sume mai mari de bani pentru rezolvarea unei situatii neprevazute se realizeaza preponderent pe baza de imprumuturi luate de la rude, prieteni, vecini (69%).

Analizand posibilitatea acoperirii tuturor cheltuielilor si realizarii de economii in perioada ultimelor 12 luni premergatoare anchetei (iunie 2004–mai 2005), rezulta ca numai una din 9 gospodarii s-a incadrat in bugetul disponibil, reusind sa realizeze si unele economii, majoritatea insa (circa 65% din gospodarii) au cheltuit tot venitul disponibil. Echilibrarea bugetului gospodariilor s-a făcut pe bază de imprumuturi (circa 18%) sau prin antrenarea in consum a economiilor constituite in perioadele precedente (5%). Această situatie se manifesta mai intens in mediul urban.

Incadrarea cheltuielilor curente in limita veniturilor disponibile este o modalitate
caracteristica mai mult gospodariilor rurale decat celor urbane, proportiile
corespunzatoare fiind de 68% si respectiv 63%. Situatia cea mai favorabila, din punct de vedere al relatiei venituri – cheltuieli, se intalneste la gospodariile de patroni unde jumatate dintre gospodarii se incadreaza in limita veniturilor disponibile si 4 din 10 gospodarii pot realiza chiar si economii. Gospodariile conduse de salariati, lucratori pe cont propriu in activitati neagricole, agricultori si pensionari prezinta, in general, o situatie relativ asemanatoare celei inregistrate pe ansamblul gospodariilor. Nu acelasi lucru se intampla insa in cazul gospodariilor de someri, care in proportie de circa 44% se incadreaza strict in limita veniturilor disponibile, dar in proportie de 47% trebuie sa se imprumute pentru a-si acoperi cheltuielile curente.

Comparatia intre categorii arata ca gospodariile de patroni, lucratori pe cont propriu in activitati neagricole si salariati au posibilitatea sa economiseasca intr-o proportie mai mare, dar si intre aceste trei categorii exista diferentieri notabile (
intre 41% la patroni si 15% la salariati). Pentru celelalte categorii de gospodarii proportiile sunt mai reduse, ultimul loc in aceasta comparatie fiind detinut de someri (4%), gospodariile din aceasta categorie care reusesc sa economiseasca fiind de aproape 3 ori mai putine decat pe ansamblul tarii.

Fata de perioada similara anterioara se observa o tendinta de crestere a ponderii celor care au reusit sa economiseasca, cu exceptia gospodariilor de patroni.

In luna iunie 2005, una din 6 gospodarii avea de restituit imprumuturi si, de remarcat, ca din aceste gospodarii, una din 13 a avut intarzieri repetate la rambursarea sumelor respective. Majoritatea gospodariilor cu imprumuturi in derulare erau conduse de persoane in varsta de 25-49 ani (56%) si, respectiv, localizate in mediul urban (75%). De asemenea, se observa faptul ca imprumuturile au fost destinate in primul rand pentru achizitionarea
unor bunuri de folosinta indelungata (54%), pentru rezolvarea nevoilor personale ale membrilor gospodariei, cum ar fi: plata taxelor de scolarizare, plata unui tratament sau operatii medicale, efectuarea unei calatorii sau a concediului, cumpararea unor bunuri de folosinta individuala de valoare mare etc. (22%) si acoperirea cheltuielilor de consum ale gospodariilor (una din 6 gospodarii). Una din 10 gospodarii imprumuta pentru repararea/construirea unei locuinte sau a unui imobil iar pentru cumpararea unui autovehicul sau a unei locuinte apeleaza la un imprumut doar 6% si, respectiv, 1%.

Categoriile de gospodarii care apeleaza mai frecvent la imprumuturi sunt cele de salariati,someri, patroni si lucratori pe cont propriu in activitati neagricole. Destinatiile principale ale imprumuturilor sunt cele observate si pe ansamblul gospodariilor: achizitionarea unor bunuri de folosinta indelungata, acoperirea cheltuielilor de consum sau satisfacerea unor nevoi personale ale membrilor gospodariei. In jur de 59% din gospodariile de salariati sunt interesate de cumpararea de bunuri de folosinta indelungata si circa 19% folosesc
imprumuturile pentru satisfacerea unor nevoi personale ale membrilor gospodariei.

Imprumuturile patronilor vizeaza in principal cumpararea unor bunuri de folosinta
indelungata (33%), a unui autovehicul (18%) sau investitiile financiare (12%). Pentru someri, agricultori si pensionari acoperirea cheltuielilor de consum si nevoile personale ale membrilor gospodariei au determinat proportia cea mai mare a imprumuturilor (respectiv 61%, 51% si 47%).

Principala sursa a imprumuturilor o constituie bancile si celelalte institutii financiare, cu o pondere de circa 85%, superioara anului precedent cu 6,5 puncte procentuale.

Imprumuturile de la rude, prieteni, sau de la alte persoane particulare sunt mai putin frecvente decat in anul trecut. De exemplu, in 2004, o gospodarie din 11 s-a imprumutat de la prieteni, pe cand in 2005 proportia a fost de una din 13 gospodarii.

In localitatile urbane sistemul bancar este mai raspandit si, ca atare, aici se gasesc 89% din totalul gospodariilor care au apelat la aceasta sursa pentru a obtine imprumuturi.

Majoritatea gospodariilor contracteaza imprumuturi pe perioade scurte sau medii, termenul de restituire fiind frecvent de sub 1 an (22%), 1-2 ani (33%) sau 3-5 ani (41%). Ponderea gospodariilor care au imprumuturi pentru o perioada de peste 10 ani a fost de numai 5%.”

redactia@bankingnews.ro

dowmedia0121
ADMINISTRATOR
PROFILE

Posts Carousel

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked with *

Latest Posts

Top Authors

www.Topautopiese.ro

Most Commented

Featured Videos