Europa organizaeaza intalniri, FMI anunta: Europa, cu tot cu bancile sale, se va prabusi in 2-3 sptamani

Robert J. Shapiro, consilier al FMI, a declarat la BBC ca daca liderii europeni nu vin cu o solutie credibila, intregul carusel european al datoriei suverane se va prabusi in doua sau trei saptamâni. Va lua cu el si bancile din Zona euro, apoi pe cele din Marea Britanie, urmând sa se extinda in toata lumea. “Daca nu vin cu o solutie credibila, cred ca in 2-3 saptamâni vom avea o prabusire (meltdown) a datoriei suverane, care va produce prabusirea sistemului bancar european. si nu vorbim de o banca belgiana relativ mica (Dexia, n.r), vorbim de cele mai mari banci din lume, cele mai mari banci din Germania, cele mai mari banci din Franta, situatie ce se va intinde si in Marea Britanie, se va imprastia peste tot, pentru ca sistemul financiar global este atât de interconectat. Toate aceste banci sunt contraparte a fiecarei banci mari din Statele Unite, din Marea Britanie si din Japonia, din toata lumea. Asta ar fi o criza, care dupa parerea mea, va fi mai grava decât cea din 2008”, a declarat Shapiro la emisiunea Newsnight de la BBC din aceasta miercuri.

Shapiro, care a fost consilier al fostului presedinte american Bill Clinton, si-a luat doctoratul in economie la Harvard si acum este consilier al FMI, avertizeaza astfel asupra magnitudinii problemei europene. Acesta cere, pe lânga un plan care sa puna bancile la adapost, si o solutie pentru a asigura creditorii ca Spania si Italia isi vor onora obligatiile, astfel incât pietele sa ramâna deschise pentru cele doua tari.

Consilierul FMI mai spune si ca tarile din afara euro nu ar trebui sa fie relaxate, pentru ca desi unele banci nu sunt expuse in mod direct pe datoria suverana a tarilor PIIGS, acestea au vândut totusi asigurari impotriva riscului de faliment, si ar trebui sa plateasca sume uriase in cazul unui eveniment de credit. De altfel, nimeni nu stie acum cum sunt impartite detinerile de CDS.

“stim ca in SUA bancile au o expunere relativ mica pe datoria suverana europeana. Nu stim insa care situatia credit default swap-urilor (asigurarea impotriva riscului de incetare de plati) pentru datoria suverana si pentru bancile europene, nu stim care este situatia CDS din portofoliile bancilor britanice sau expunenrea bancilor britanice la problemele datoriei suverane a Irlandei”.

Mervyn King, guvernatorul Bancii Angliei, avertizeaza si el ca "ne vom confrunta probabil cu cea mai grava criza economica, de la 1930 incoace!", si ca actuala criza din Zona euro reprezinta cel mai mare risc pentru sistemul bancar din Marea Britanie.

Liderii europeni intârzie sa vina cu o solutie pentru rezolvarea crizei europene, iar in acest moment defaultul Greciei pare mai probabil decât oricând. Cancelarul german Angela Merkel si presedintele francez Nicholas Sarkozy par divizati in acest moment in ceea ce priveste un posibil faliment al Greciei, potrivit Bloomberg. Merkel crede ca trebuie incepute pregatirile pentru acest scenariu, in timp ce Sarkozy, in a carui tara se afla cele mai expuse banci, refuza sa ia in considerare defaultul.

Pe de alta parte, Parisul lucreaza deja la un plan prin care sa poata nationaliza, total sau partial, "doua sau trei dintre bancile sale", in cazul in care acestea nu vor mai avea acces la finantare de pe piete, dar ar prefera ca recapitalizarea bancilor sa se faca la nivel european, pentru a nu-si periclita ratingul, solutie pe care Merkel o vede ca fiind de ultim moment.

Banca Centrala Europeana a promis si ea ieri ca va oferi mai multa lichiditate bancilor si, cel mai important, la scadente mai lungi, de un an. Asta ar trebui sa ofere ceva timp institutiilor financiare care in ultima vreme au gasit finantare doar pe termen scurt, atât timp cât au suficiente active eleigibile pentru a le pune gaj la BCE.

Discutiile despre extinderea Fondului European de Stabilitate Financiara treneaza insa, mai ales ca pâna acum nici macar nu au votat toate statele pentru modificarea prerogativelor, care sa permita Fondului sa intervina in pietele secundare si sa ajute bancile.  De asemenea, BCE a a lasat sa se inteleaga ca nu va participa la o eventuala extindere a EFSF, spunând ca aceasta este datoria guvernelor. BCE continua insa sa cumpere obligatiuni spaniole si italienesti de pe piata secundara pâna la ratificarea modificarilor la EFSF, pentru a tine jos dobânzile.