In urmatorii ani tara noastra trebuie sa parcurga drumul integrarii europene, acest lucru insemna un efort sustinut din partea autoritatilor romane (in principal Guvern si BNR) pentru ca tara noastra sa indeplinesca criteriile de convergenta impuse pentru adoptarea EUR prin tratatul de la Maastricht.
Momentul adoptarii EUR in 2014 ar trebui sa fie precedat de momentul intrarii in mecanismul ratelor de schimb ERM II din 2012, perioada in care moneda nationala RON va avea o paritate fixa fata de EUR. Dupa o perioada de 2 ani, tara noastra ar trebui sa adopte efectiv moneda EUR.
Este interesant de vazut cum sta tara noastra in acest moment in raport cu criteriile ce trebuie indeplinite, mai ales ca perioada de timp ramasa pentru indeplinirea criteriilor de convergenta nominala este mai putin de 5 ani.
In principiu trebuie indeplinite 5 criterii de convergenta stabilite de tratatul de la Maastricht. Criteriile se refera la rata inflatiei, rata dobinzii pe termen lung, cursul de schimb, deficitul bugetului consolidat si datoria publica.
Sa analizam pe rand criteriile de mai sus.
Inflatia, asa cum este masurata prin indicele preturilor de consum, se afla pe un trend descendent. Spre exemplu, rata anuala a inflatiei a scazut de la 14,1% in 2003 pina la 4,87% la sfarsitul anului 2006. BNR are o tinta de inflatie de 4% pentru 2007.
Pe de alta parte, indicatorul care va conta in masurarea inflatiei este rata medie anuala, care s-a situat la un nivel de 6,56% p.a. la sfarsitul anului 2006, departe de nivelul admis comform tratatului de la Maastricht de 2,8% p.a.
De aceea, BNR ar trebui sa adopte in continuare o politica monetara restrictiva si sa ramina vigilenta in ceea ce priveste supraincalzirea economiei. BNR a decis in ultima sedinta de politica monetara sa scada din nou dobânda cheie de la 8,00% la 7,50% pe an, decizie ce a fost sutinută de evolutia pozitivă peste aşteptări de până acum a inflatiei şi de continua apreciere a leului.
In acelasi timp, BNR a decis mentinerea ratei rezervelor minime obligatorii pe care băncile sunt obligate să le tină in conturile deschise la BNR. Multi analisti se asteptau ca BNR sa reduca tocmai nivelul ratei rezervelor minime obligatorii, de 20% p.a. pentru pasivele in lei si 40% p.a. pentru pasivele in valuta. Reprezentantii BNR impreuna cu guvernatorul Mugur Isarescu au decis sa mentina solutia cea mai ieftina din punctul de vedere al costurilor operatiunilor de sterilizare ale BNR. Bineinteles, cheltuiala cu dobinda platita de BNR pentru rezervele minime obligatorii pastrate de bancile comerciale in conturile deschise la BNR este mult mai mica decat costul operatiunilor de atragere de lichiditati in depozite de catre BNR de pe piata monetara interbancara.
In ceea ce priveste rata dobinzii pe termen lung, trebuie sa precizam de la inceput faptul ca nu avem inca o piata tranzactionabila a titlurilor de stat emise pe termen lung, de regula pina la 10 ani. In trimestrul doi al anului curent, Ministerul Finantelor Publice va redeschide emisiunile de obligatiuni guvernamentale de tip benchmark cu scadentele de 3 si 5 ani si va fi lansata emisiunea de obligatiuni guvernamentale de tip benchmark cu scadenta de 10 ani. De urmarit, cu ce rate de randament (rata dobinzii pe termen lung) vor fi lansate emisiunile de obligatiuni guvernamentale cu scadenta de 3, 5 si 10 ani.
Ministerul Finantelor Publice a vandut joi, 05 Martie 2007, titluri de stat cu scadenta la cinci ani in valoare de un miliard de lei, randamentul mediu fiind de 7,21% pe an. Randamentul maxim acceptat de Ministerul Finantelor Publice si cerut de dealeri (banci comerciale) a fost de 7,41% pentru o valoare a cuponului obligatiunii de 6,5% p.a.
Conform raportului de convergenta al Bancii Centrale Europene din Decembrie 2006, rata dobinzii pe termen lung pentru obligatiuni emise de statele membre pe 10 ani era in medie de 6,2% p.a.
Analizand cursul de schimb, moneda nationala RON a inregistrat o continua apreciare fata de EUR in ultimii trei ani, moneda nationala fiind favorizata de ratele de dobinda la depozite relativ ridicate de pe piata romanesca. Criteriul conform Maastricht este ca moneda nationala sa inregistreze o evolutie maxima de +/-15 procente fata de media pe doi ani.
Deficitul bugetului consolidat a fost de 2,4% din PIB la sfarsitul anului 2006, fapt pozitiv deoarece acest nivel s-a situat sub nivelul de 3% impus de tratatul de la Maastricht.
In ceea ce priveste datoria publica interna, Romania sta cel mai confortabil. Nivelul datoriei publice interne a fost de 12,8% din PIB la sfarsitul anului 2006, mult sub nivelul de 60% impus prin tratatul de la Maastricht.
Trecand in revista toate criteriile de mai sus, observam ca autoritatile romane (Guvern si BNR) trebuie sa ramina vigilente in principal in ceea ce priveste pericolul inflationist si la respectarea nivelului stabilit al deficitului bugetar.
Este de subliniat faptul ca Ministerul Finantelor Publice ar trebui emite obligatiuni guvernamentale de tip benchmark cu scadenta de 10 ani. Dupa emisiune aceste obligatiuni guvernamentale ar trebui cotate pe o piata tranzactionabila (de exemplu pe Bursa de Valori Bucuresti) astfel incat raportul dintre cerere si oferta sa stabileasca pretul obligatiunilor si in cele din urma rata de randament (rata dobinzii pe termen lung). Rata de randament aferenta emisiunii de obligatiuni initiale ar trebui sa se stabileasca plecand de la rata de randament a unei emisiuni de obligatiuni fara risc (de exemplu de rating AAA) la care se adauga un spread in functie de riscul de tara din acel moment. Acum acest randament se stabileste in mod curios in functie de cerere (dealerii - banci comerciale) si oferta (Ministerul Finantelor Publice).
Autoritatile romane trebuie sa aiba in vedere in urmatoarea perioada de 5 ani si convergenta reala cu zona EUR, fapt care presupune diminuarea decalajelor dintre tara noastra si tarile vestice industrializate in ceea ce priveste nivelul productivitatii muncii si cel al veniturilor populatiei.
Turmacu Dan-Constantin
Analist Financiar
Web Design by Dow Media | Gazduire Web by SpeedHost.ro