Dragos Cabat: Garantarea randamentului fondurilor e precum golul de aur, ucide jocul

Analistul si presedintele CFA Romania, se declara ferm impotriva propunerii legislative de garantare a randamentului minim al fondurilor de pensii, cu rata anuala a inflatiei. Desi la prima vedere clientii ar putea interpreta o astfel de decizie ca o masura buna pentru ei, in practica efectele ei vor fi negative. Analistul explica de ce impunerea unui randament minim este o idee gresita printr-o paralela clara, la indemana tuturor: regula golului de aur din fotbal. Va prezentam mai jos articolul semnat de Dragos Cabat, publicat de pensiileprivate.ro (http://www.pensiileprivate.ro/Dragos-CABAT-Garantarea-randamentului-fondurilor-de-pensii-si-regula-golului-de-aur-articol-17,9-35597.htm): 

Introdusa acum cativa ani in dorinta de a dinamiza meciul de fotbal intrat in prelungiri, initiativa a dovedit ca are efecte contrare celor sperate initial si ca atare, a fost abandonata. Intr-adevar, se observa ca in cazul meciurilor de fotbal eliminatorii, unde rezultatul final nu putea fi decat calificarea uneia dintre combatante, cele doua echipe deveneau mai interesate de faza de aparare (sa nu primeasca gol) decat de atac in reprizele de prelungiri (daca se ajungea in aceasta faza a meciului de fotbal). Acest comportament pare ciudat la prima vedere, tinand cont de faptul ca oricum nu se pot califica ambele echipe, deci prelungirea rezultatului de egalitate nu avantaja niciuna dintre parti. Oricum, rezultatul final in caz de egalitate era stabilit prin celebrele lovituri de departajare, despre care de multe ori se spune ca sunt o loterie... De aceea, forurile internationale de fotbal au decis introducerea regulii "golului de aur" (cu varianta "golului de argint" care a avut rezultate similare), prin care se spera ca cele doua echipe vor renunta la o tatonare apatica timp de doua reprize a cate 15 minute si vor incerca sa inscrie cat mai repede. Deci, se dorea dinamizarea jocului, pentru beneficiul spectatorilor (mai multe faze de poarta) dar si al jucatorilor (scurtarea timpului de joc). Efectul introducerii masurii a fost insa contrar dorintei initiale: s-a observat ca, sub presiunea riscului de a pierde meciul din cauza unui gol primit in reprizele de prelungiri si al carui impact nu mai poate fi contracarat, echipele au devenit si mai defensive! Asadar, regula golului de aur a fost perceputa ca o constrangere in planurile de joc ale echipelor, iar nu ca un impuls. In acest mod, spectacolul sportiv a avut de pierdut pe fondul scaderii potentialului celor doua echipe de a inscrie goluri (principalul lor obiectiv fiind sa se apere cat mai precis), motiv pentru care s-a si renuntat la aceasta regula in cele din urma.

In mod similar, regula garantarii unui randament egal cu inflatia devine o constrangere cu efecte negative pentru administratorii de fond, in loc sa ii 'motiveze' pe acestia sa asigure un randament superior. Din cauza presiunii de a obtine un anumit randament "garantat", administratorii de fond vor pierde din libertatea lor (oricum limitata prin lege la anumite instrumente si limite prudentiale) de a investi in unele instrumente financiare, care in timp aduc un randament mai ridicat, la fel cum fotbalistii vor evita sa atace la intregul potential, de teama sa nu ramana "descoperiti" in aparare atunci cand se aplica regula golului de aur. Putem spune, in termeni economici, ca riscul de a nu indeplini obiectivul stabilit limiteaza pontialul de a obtine un randament (profit) superior. Cu alte cuvinte, datorita perceptiei unui risc mai ridicat, in cele din urma se va obtine un profit mai mic decat in cazul in care nu ar fi existat constrangerea initiala.