De vorba cu Ionut Patrahau despre efectele crizei financiare

Ionut Patrahau mi-a povestit in calitatea sa de directorul general adjunct al Bancii Transilvania despre efectele pe care le poate avea criza financiara internationala asupra economiei si a sistemului bancar din Romania. Este interesant de urmarit ce crede tanarul bancher despre ceea ce vor resimti romanii in urma cutremurului financiar si despre cum vor reactiona bancile autohtone ca urmare a schimbarilor majore inregistrate la nivel mondial in domeniul de profil.

Cum va fi afectata economia romaneasca de criza financiara internationala?

Criza financiara internationala este numai una dintre variabilele ce ar putea influenta economia romaneasca. Exista aspecte negative ale acestei situatii asa cum in mod hilar exista si aspecte pozitive. Influentele negative pot veni din incetinirea consumului la nivel mondial, din izolarea relativa a Romaniei fata de fluxurile financiare internationale, din reducerea nivelului investitiilor straine directe precum si din lipsa unor perspective imediate de rezolvare a crizei care face greu de conceput planurile de dezvoltare ale investitorilor locali. Incertitudinea generala este un inamic sigur al dezvoltarii chiar daca focarul ei este la o distanta de cateva mii de km de casa. Prudenta si anxietatea in legatura cu viitorul sunt emotii naturale cu care trebuie sa convietuim in astfel de perioade. Asa se explica si agitatia din saptamanile trecute a unor clienti ai sistemului bancar dar si a jucatorilor pietei de capital care si-au lichidat depozite si pozitii detinute, cu costuri pe care probabil le vor regreta in scurt timp. Insa oameni fiind, astfel de reactii sunt de asteptat si de inteles. Ele se vor estompa odata cu trecerea timpului si infirmarea surselor de ingrijorare. Cu totii invatam experimentand.

Daca influentele negative ale situatiei financiare internationale sunt mai evidente, fiind legate de integrarea economiei romanesti in cea europeana si chiar mondiala, cele pozitive sunt mai greu de perceput intr-o asemenea perioada. Asta insa nu inseamna ca nu exista. Aprecierea euro in defavoarea leului va incetini importurile si va incuraja exporturile cu influenta directa in evolutia deficitului comercial. Economia se poate racori de la sine fara a mai pune presiuni pe inflatie si fara ca banca centrala si ministerul de finante sa isi consume cartuse in acest sens. Cresterea accelerata a creditarii destinate consumului se va tempera automat facand sa scada riscul valutar pe care unele banci l-au transferat clientilor prin creditele in valute exotice.

Una peste alta, desi nimeni nu isi doreste criza, este posibil ca aceasta sa ajusteze hormonii de crestere excesiva care au fost injectati economiilor emergente in ultimul timp.

Care sunt domeniile de activitate ce ar putea inregistra recesiune?

Daca recesiune inseamna doua trimestre consecutive de crestere negativa, e foarte posibil sa nu asistam la o recesiune in Romania in adevaratul sens al cuvantului. Asta pentru ca aici acasa, avem atat de multe lucruri de facut incat multe sectoare vor creste de la sine chiar daca intr-un ritm mai temperat fata de 2008. Este posibil ca la momentul in care resursele de crestere ale economiei noastre se vor fi epuizat relativ, criza internationala va fi deja depasita iar ecosistemul din care facem parte ne va reda premisele de crestere.

Cum va reactiona sistemul bancar din Romania in urmatoarea perioada ca urmare a schimbarilor majore inregistrate la nivel mondial in domeniul de profil?

As incepe cu sistemul bancar european. Dupa cum am vazut, indiferent de amploarea expunerii la active toxice, nici o banca europeana nu a disparut. Au avut loc consolidari, aliante, capitalizari, imprumuturi guvernamentale, insa nici un client nu si-a pierdut banii in toata aceasta furtuna. O data cu planul european de stabilizare si redresare a sistemului financiar pus la punct la sfarsitul saptamanii trecute, s-au trasat chiar liniile comune de actiune in acest sens. Cred ca putem spune deci in cazul tarilor dezvoltate ca este valabil proverbul conform caruia “ce nu te omoara te-ntareste”.

Revenind la sistemul bancar din Romania, desi este detinut cu preponderenta de banci cu capital strain s-a aflat tot timpul departe de pericolul celor petrecute in Europa occidentala si SUA. Singurul efect poate fi afectarea perspectivelor de crestere in conditiile in care toti am ales sa fim mai prudenti in privinta extinderii teritoriale si a cresterii portofoliului de credite. Daca privim asta insa in perspectiva optimista putem spune ca acum avem timp sa ne tragem rasuflarea sa consolidam ceea ce am construit in ultimii ani si sa ne pregatim de urmatoarea perioada de crestere. Pana atunci ramanem prudenti, ne imbunatatim eficienta si mecanismele existente de risc management.

In legatura cu asa zisul deficit de lichiditate din sistem, cred ca in mod primar este unul artificial, existand mai mult la nivel de perceptie si perspective viitoare de crestere decat la nivel real. Piata interbancara functioneaza foarte bine si ingrijorarea clientilor care a transferat anumite sume la saltea este in scadere. Pentru ei este o chestiune de costuri felul in care isi vor administra emotiile. Personal sunt sigur ca sistemul bancar va trece fara probleme peste aceata perioada incerta. Si la final va fi chiar mai solid decat acum.