De cine este salvata economia romaneasca?

Subliniem rolul puternic in economie al ratei dobanzii directoare stabilita de autoritatile monetare centrale din fiecare tara. Rata dobanzii devine un arbitru intre obiectivul urmarit cu precadere de Banca Centrala (inflatia) si cel urmarit cu prioritate de Guvern (cresterea economica).

Acest lucru devine posibil, stiind faptul ca o rata a dobanzii directoare stabilita la un nivel inalt cu scopul de a suprima tendintele inflationiste, loveste de fapt in cresterea economica din fiecare tara (mecanismul este simplu de explicat: rata dobanzii mare conduce la o moneda nationala apreciata, fapt care se reflecta in scaderea exporturilor si cresterea importurilor, deci creste deficitul comercial; rata dobanzii ridicata conduce si la scaderea investitiilor; toate acestea cumulate duc in final la incetinirea cresterii economice).

Pe de alta parte, o rata a dobanzii directoare stabilita la un nivel mai jos duce la cresterea presiunilor inflationiste, dar favorizeaza cresterea economica din fiecare tara (mecanismul este la fel de simplu de explicat: rata dobanzii la un nivel mai scazut conduce la o moneda nationala mai depreciata, fapt care se reflecta in cresterea exporturilor si scaderea importurilor, deci creste excedentul comercial; rata dobanzii la un nivel mai scazut conduce si la cresterea puternica a investitiilor; toate acestea cumulate duc in final la accelerarea cresterii economice).

In contextul Romaniei, unde BNR mentine nivelul rata a dobanzii directoare la un palier inca inalt (7.50%) pentru a tine in frau inflatia, singurul colac de salvare pentru economie vine din partea consumului privat. Actualul context al politicii monetare a BNR este total nefavorabil exporturilor tinand cont de faptul aprecierii permanente a monedei nationale in raport cu monedele straine. De altfel, cumulat pe primele doua luni ale anului curent, deficitul de cont curent a atins un nivel record si se ridica la 2,05 miliarde de euro, cu 166% mai mult decat in aceeasi perioada a anului trecut. In acest context, consumul privat, favorizat de accesul mult mai usor al populatiei la creditele de consum, pare sa fie colacul de salvare al Guvernului si este motorul cresterii economice sustinute care a atins un nivel record de aproape 8% pe anul trecut.

O alta componenta care a favorizat cresterea economica accelerata de anul trecut a fost componenta de investitii a companiilor, care au facut eforturi investitionale mari cu scopul de a moderniza si a aduce la standardele cerute de UE capacitatile de productie sau au investit in ridicarea de noi imobile. In oglinda, sectorul constructiilor a inregistrat o crestere foarte puternica fiind se pare la ora actuala un sector cu una dintre cele mai mari rate de crestere (indicele lucrarilor de constructii a crescut cu 28.6% la sfarsitul lunii Februarie 07 in raport cu Februarie 06). De altfel, investitiile imobiliare au devenit un sport national, developerii fiind atrasi de ratele de randament foarte mari obtinute in acest sector.

Ar fi fost interesant de vazut care ar fi fost reactia Guvernului vis-a-vis de politica monetara a BNR, daca conditiile macroeconomice din tara noastra ar fi fost diferite. Ma refer aici la scenariul in care cresterea consumului privat nu ar fi fost asa de puternica. Probabil politica monetara a BNR nu ar mai fi fost asa aplaudata la scena deschisa, deoarece in contextul unei mai slabe cresteri economice vina ar fi putut fi aruncata pe ratele de dobanda destul de ridicate din economie. Este de subliniat faptul ca autoritatea monetara (BNR) isi pune in aplicare politica monetara restrictiva in conditiile unei economii emergente cu puternice premise de crestere, asa incat actiunile de politica monetara luate au devenit mult mai usor de digerat de catre economia reala.

Turmacu Dan-Constantin
Analist Financiar
[email protected]