Cea mai mare institutie creditoare din Romania a anticipat criza de personal calificat cu care se va confrunta sistemul bancar. "In strategia noastra am inclus acest aspect de a avea in vedere nu numai retentia personalului, dar si pregatirea personalului pe termen lung", declara vicepresedintele executiv al BCR, Dan Bunea... intr-un interviu acordat BankingNews. Cititi in continuare declaratiile oficialului BCR legate de strategia si rezultatele bancii, politica BNR, evolutia sectorului bancar in contextul integrarii europene sau creditarea romanilor de la bancile din strainatate.
Care este strategia de dezvoltare a BCR pentru anul viitor?
Grupul BCR se dezvolta pe toate segmentele pietei financiare. Aceasta este strategia institutiei noastre inca de la construirea structurii ca grup financiar-bancar. Mergem pe filosofia bancii universale, adica pe clienti corporate, retail si clienti institutionali, precum si pe o gama completa de produse si servicii. Ne referim la credite, produse de economisire, carduri, servicii de plati, ca si la servicii pentru fonduri de investitii, fonduri de pensii, asigurari, intermediere financiara etc. Vom continua aceasta oferta complexa si diversificata in zona bancara si de asemenea, vom continua intr-un ritm sustinut dezvoltarea si pe celelalte segmente ale pietei financiare: asigurari de viata si non-viata, leasing, intermediere (pe piata de capital), finance (pe partea de corporate), brokeraj, listarea la bursa, oferte publice, emisiune de actiuni, emisiune de obligatiuni.
Nu vom ignora nici unul dintre aceste segmente, iar ca abordare generala ne propunem o consolidare, chiar o crestere a cotelor de piata pe toate segmentele. Aceasta reprezinta urmarea fireasca a strategiei de pana acum, avand la baza estimarile noastre privind dezvoltarea pietei si dezvoltarea economica generala. Ne asteptam in continuare la o crestere economica sustinuta, precum si la o crestere a oportunitatilor pe toate aceste segmente: cresterea activelor in sistemul bancar, cresterea gradului de intermediere financiara, cresterea gradului de penetrare a asigurarilor s.a.m.d. In aceste conditii este firesc sa fie avuta in vedere o astfel de abordare complexa pe toate segmentele pietei.
Ce rezultate estimati pentru sfarsitul anului?
BCR a crescut continuu pe toate segmentele. La noua luni, rezultatele financiare au fost cele asteptate, in conformitate cu rezultatele inregistrate dupa primul semestru. Pentru finele anului anticipam un profit net de aproximativ 250 de milioane de euro. Activele BCR au depasit deja 11 miliarde EUR echivalent.
Cati clienti aveti in prezent?
Peste 4 milioane. Bineinteles ca ponderea majoritara o au clientii persoane fizice, si este normal, dar peste 50% dintre persoanele juridice care opereaza in Romania au cel putin un cont deschis la BCR. Noi urmarim frecvent ponderea acestora. De exemplu, sunt clienti care au credite, depozite, operatiuni de factoring, de incasari si de plati. Totodata, sunt foarte multe conturi datorita faptului ca activitatea clientilor este foarte variata.
Se vorbeste despre o lipsa de personal specializat in sectorul bancar, generata de extinderea continua a retelelor bancare. Cum reactioneaza BCR?
De mai multi ani de zile am inceput sa construim strategii pe termen mediu si lung privind dezvoltarile pe care noi le asteptam in domeniul economic si in cel bancar. Am facut acest lucru pentru a fi pregatiti cu evolutiile din piata. Cresterea economica este indusa si finantata de domeniul bancar, iar acesta, la randul sau, profita de aceasta crestere financiara. In acest sens, strategia noastra a fost aceea de a fi principalul finantator al economiei reale romanesti . Prin urmare, avand in vedere aceasta crestere economica si a domeniului bancar, a activelor bancare, precum si a dezvoltarii zonei de retail si de IMM-uri, este necesara si acomodarea de personal si de resurse umane. Astfel, in strategia noastra am inclus acest aspect de a avea in vedere nu numai retentia personalului, dar si pregatirea personalului pe termen lung. Practic, noi am anticipat aceasta nevoie de personal calificat si de crestere a nivelului de calificare a acestuia.
Ca atare, pentru noi lipsa de personal specializat pe piata bancara nu reprezinta o surpriza. Sunt evolutiile pe care le-am anticipat si care ne gasesc pregatiti. Un foarte bun exemplu in acest sens il reprezinta universitatea corporativa, UBCR, prima de acest fel din Romania, infiintata in 2005, care incepe deja sa dea roade. UBCR inseamna o noua abordare a procesului de pregatire, care presupune o invatare permanenta, continua si individuala, in functie de cerintele in perspectiva ale activitatii si nu privind inapoi la perioada precedenta. De mentionat ar fi si cresterea numarului de sucursale BCR. Numai anul acesta am deschis aproape 80 de sucursale si vom ajunge la 100 de noi unitati pana la finele anului. In 2005 am inaugurat alte 60 de sucursale, deci iata 140 de sucursale in 2 ani de zile. In acelasi timp, banca a inregistrat chiar o reducere a personalului, de la 11.800 la 11.200 de angajati in prezent. In aceste conditii am crescut eficienta si profitabilitatea pe salariat (inclusiv prin redistribuire de personal), in timp ce alte banci care au deschis poate un numar egal de sucursale au fost nevoite sa faca angajari - si poate de aici lipsa de personal specializat pe piata bancara. Aceste banci au angajat insa „juniori”, proaspeti absolventi ai unei facultati, fara experienta necesara. In acest moment, numarul de salariati din sistemul bancar ajunge undeva la 62.000, in crestere cu circa 20% fata de inceputul anului trecut. Este dovedit faptul ca o pregatire continua, sustinuta de programe eficiente, pe termen mediu si lung, au condus la o retentie a personalului, dar si la o crestere a profesionalizarii acestuia. Aceasta crestere se va accentua insa prin calitatea BCR de membra a Grupului Erste Bank, deoarece actionarul nostru majoritar si totodata principal partener, are o experienta importanta in domeniu si in acelasi timp poate oferi in plus o serie de programe de pregatire specifice.
Ce parere aveti despre noile regului impuse de BNR prin Norma 20? Ce efecte vor genera asupra sistemului bancar?
Noile reguli ale bancii centrale nu ar trebui considerate, pe fond, ca restrictii. In aceasta problema sunt mai mult de partea Bancii Nationale si mai putin de partea unor colegi din alte institutii financiare. De ce nu ar trebui sa le numim restrictii? Pentru ca ele de fapt reprezinta niste masuri de management al riscului avand, este adevarat, un caracter administrativ. Partea de creditare in zona de retail este oarecum noua pe piata. Din acest punct de vedere piata trebuie sa se aseze, sa se stabilizeze si, totodata, sa se maturizeze. In acest domeniu vom vedea si riscuri materializate, nerambursari de credite si intarzieri la plata ale ratelor de credite. De asemenea, vom vedea si credite restante precum si provizioane si credite trecute la pierdere. Deci, pe masura ce piata se dezvolta, trebuie sa fim atenti cu aceste riscuri care vor tinde sa se acumuleze in portofoliile bancilor. Pentru BCR impactul este de mica amplitudine, atat sub aspect principal cat si ca efecte, deoarece reprezinta niste masuri de management al riscului pe care noi, practic, deja le adoptasem, ele decurgand, indirect si din standardele internationale de profil pentru o banca comerciala. De aceea noi nu le numim restrictii. Sunt niste masuri normale de siguranta. In acest sens, fiecare banca in parte opteaza pentru masurile de prudentialitate pe care le considera de cuviinta, in functie de strategia si de portofoliul bancii.
BNR a decis eliminarea, de anul viitor, a limitei impuse bancilor in ceea ce priveste volumul creditelor in valuta. Ce impact va avea aceasta decizie asupra pietei creditarii?
Pentru bancile mari, categorie din care face parte si BCR, masura adoptata de Banca Nationala nu a reprezentat un impediment. In schimb, banci care ajunsesera la aceasta limita sau chiar o depasisera au fost nevoite sa exporte o parte din credite sau chiar sa-si majoreze capitalul, ceea ce reprezinta un lucru pozitiv. Aceasta este una dintre masurile de baza ale managementului riscului: adecvarea indicatorului de capital. Daca ne uitam la consecinte, consider ca acest export de credite risca sa aiba mai mult un efect negativ decat unul pozitiv, atat la nivel macroeconomic, cat si la nivelul sistemului bancar. Pe de alta parte, sub aspectul concurentei loiale, bancile straine pot finanta in valuta in Romania fara a constitui rezerva minima obligatorie, rezerve care pentru bancile romanesti inseamna un cost suplimentar, de peste 2%. Mai ales in contextul in care, formal, Romania va fi membra a pietei unice europene, inclusiv a pietei serviciilor bancare, eu cred ca ne aflam intr-o situatie anormala, care trebuie abordata constructiv, pentru a-si gasi rezolvarea potrivita.
In contextul apropiatei aderari europene si a accentuarii presiunii concurentiale, considerati ca Banca Nationala ar trebui sa relaxeze restrictiile impuse creditarii?
E greu de spus. Cu siguranta, se doreste ca masurile prudentiale adoptate de catre BNR sa nu aiba un caracter administrativ, ci sa fie cat mai mult legate de piata si de conditiile din piata. Eu ma astept ca tocmai astfel de masuri prudentiale, luate la nivelul autoritii bancare, sa fie in primul rand compatibile cu aquis-ul comunitar, si cu directivele Uniunii Europene, intrucat ne aflam deja in conditiile pietei unice. De asemenea, trebuie sa tina cont de evolutiile concrete din piata. Dar nu trebuie sa neglijam faptul ca Banca Centrala are responsabilitatea situatiei sistemului bancar in intregul sau. Scopul acestor masuri este acela de a elimina un eventual impact negativ asupra sistemului bancar si al pietei in general, generat de operatiunile pe care institutiile financiare le efectueaza. De aceea BNR trebuie sa ia masuri de prudentialitate si, totodata, sa se asigure ca acestea sunt intelese si abordate intr-o maniera corespunzatoare de catre banci.
Se vehiculeaza ideea ca dupa integrare tot mai multi romani vor accesa credite de la banci din strainatate, mult mai ieftine decat cele din Romania. Credeti ca vor fi afectate bancile romanesti?
Bancile romanesti ar trebui sa fie identice cu cele din spatiul european, in ceea ce priveste standardele, diversitatea si calitatea produselor, costurile, dobanzile, comisioanele. Deja putem vorbi despre o piata unica. Si, din acest motiv, costul suplimentar pe care bancile romanesti trebuie sa-l suporte ca urmare a rezervei minime obligatorii le pune in imposibilitatea de a oferi conditii similare. In ceea ce priveste BCR, nu putem vorbi de diferente in ceea ce priveste standardele, calitatea serviciilor, modul de organizare in comparatie cu bancile europene. De exemplu, in Austria, Germania etc. unitatile bancare arata la fel ca in Romania, au acelasi personal, ofera aceleasi produse si servicii, efectueaza operatiuni in aceleasi conditii. Practic, din acest punct de vedere putem spune ca bancile romanesti sunt integrate in sistemul european.
In acest context, nu putem vorbi despre un aflux al clientilor romani catre bancile din strainatate, dupa aderare. Costurile totale pentru un imprumut in strainatate vor fi similare cu ale unui imprumut in Romania, avand in vedere faptul ca un credit extern implica si costuri de risc, costuri de transfer etc. Ne referim la managementul riscurilor din Romania, efectuat de o entitate care se afla intr-o tara europeana, spre exemplu. Situatia este similara cu ceea ce face deja BCR – creditarea romanilor care se afla in strainatate. Trebuie sa avem o dovada clara ca solicitantul realizeaza venituri certe, pe baza unui contract de munca certificat, de indeplinirea unor anumite conditii pe care le solicitam din partea lucratorului roman. Deci, trebuie sa avem garantii suficiente ca imprumutul se va reintoarce in banca, pe baza unui flux de incasari pe care le realizeaza persoana creditata, fizica sau juridica. Din aceasta perspectiva, costurile totale sunt destul de apropiate, asadar e putin probabil ca vom asista la un aflux in masa al clientilor romani catre bancile din strainatate. In principiu, o banca din spatiul vest-european poate acorda un imprumut unui roman pe baza unor conditii, care sunt insa mai greu de indeplinit. Un exemplu de similitudine sau chiar de avantaj pentru noi, creditul pe card in Romania (atat cel in valuta, cat si cel in lei) este mai ieftin decat creditul pe card in Marea Britanie. Asadar, pe anumite produse de credit, luand in considerare toate costurile aferente (nu numai dobanda), nu putem afirma ca piata romaneasca ar fi mult mai scumpa.
Cum va arata sistemul bancar in urmatorii ani? Unde se va pozitiona BCR in aceasta proiectie?
In urmatori ani, sistemul bancar va continua sa creasca. Ma astept la o crestere a activelor si a gradului de intermediere financiara, precum si la o concurenta sustinuta. Urmeaza ca din ce in ce mai multe banci sa se alinieze standardelor de performanta ale activitatii internationale, dar si la o crestere a gradului de concentrare. Ma refer la primele 5-6 banci din sistem, care in prezent au o cota de piata de 60% din totalul activelor bancare. Probabil ponderea acestora va creste chiar peste acest nivel.
Cu putin timp in urma, BCR a anuntat ca ar fi posibil sa recurga la securitizarea portofoliului de credite ipotecare, in 2007. Ne puteti spune mai multe despre acest demers si efectele pe care le va genera?
Securitizarea portofoliului de credite reprezinta o operatiune pe care as incadra-o in masurile prudentiale de management al riscului. Probabil ca in domeniul imobiliar piata va continua sa creasca in conditii sanatoase. Din acest punct de vedere, bancile care vor avea capacitatea de a creste portofoliul de credite imobiliare/ipotecare, de a genera business, nu vor resimti necesitatea sa impacheteze acest portofoliu si sa identifice o astfel de operatiune de securitizare, tinand cont de conditiile pietei. Acest lucru presupune sa inlocuiesti un activ mai putin bun cu un altul, cu costuri mai bune, in functie si de evolutiile preturilor pe piata imobiliara, a costurilor de finantare, a oportunitatilor de finantare, urmarind totodata evolutia pietei. Nu anticipez insa ca anul viitor in piata va exista o necesitate stringenta pentru acest gen de operatiuni.
Va asteptati ca dupa integrare sa asistam la o accelerare a procesului de consolidare in sistemul bancar romanesc?
Ma astept la o consolidare a primilor jucatori din piata, fenomen care nu va fi generat neaparat de aderarea la Uniunea Europeana. Cred insa ca bancile mari vor beneficia de acest context favorabil deoarece au dovedit o aliniere la toate standardele internationale, inclusiv prin prisma structurii de actionariat si a aplicarii principiilor de guvernanta corporativa. Dupa cum spuneam, cresterea economica va fi in continuare sustinuta si sustenabila pe termen lung. Probabil si bancile care nu sunt in topul primelor 5-8 institutii din sistem vor inregistra performante notabile. Mai poate fi vorba de unele strategii care se vor cristaliza dupa aderare: banci de nisa (se adreseaza unui anumit pachet de servicii financiare sau de credite), banci care se adreseaza numai unui segment de clientela (de exemplu corporate ori zonei creditelor de consum). Totodata, ma astept la o dezvoltare si in domeniul IFN-urilor. De aceea, masurile de reglementare impuse de BNR nu le vedem ca pe niste restrictii (desi pe termen scurt implica unele costuri), iar pentru jucatorii care sunt pozitionati in piata pe termen lung, acestea reprezinta chiar niste oportunitati.
Cat succes a avut in randul salariatilor oferta de cumparare a actiunilor BCR venita din partea Erste?
Personal, m-am hotarat deja iar ca abordare generala, pot spune ca a fost foarte bine primita deoarece este o oferta destul de atractiva. Nu stiu insa ce hotarari au luat colegii.
Cum isi petrece un bancher timpul liber? Aveti timp si de hobby-uri?
Imi place foarte mult sa joc tenis. Avand foarte putin timp liber, dedic jumatate de zi intr-un weekend acestui sport. In rest, imi petrec weekend-ul alaturi de familie si prieteni.
Cum arata o zi din viata unui bancher de top din cea mai mare banca din Romania?
O zi de munca incepe dimineata, in jurul orei 8, inainte de a pleca de acasa. Practic, de cand te trezesti incepi sa gandesti la ceea ce ai de facut in ziua respectiva si treci la planurile suplimentare care s-au cristalizat pe timpul noptii. Astfel, prima ora este dedicata unor intalniri cu colegii pentru a discuta ideile, stirile in domeniu si ceea ce s-a mai intamplat in piata. Apoi, incep intalnirile, deciziile, semnaturile, care sunt tot niste decizii. Eu recomand sa se faca o pauza pentru masa de pranz deoarece un bancher trebuie sa fie intr-o forma excelenta, in permanenta. In general, dupa ora 17-18 este o activitate de munca relativ individuala, se studiaza materiale, documentatii, literatura de specialitate, analize pana pe la ora 20-21.
Nicoleta Margineanu
[email protected]
Web Design by Dow Media | Gazduire Web by SpeedHost.ro