credius.ro

Cum investim in fondurile mutuale?

29 mai 2007

Auzim tot mai des in ultima vreme despre posibilitatea cumpararii unitatilor de fonduri mutuale ca o alternativa la investitia directa de cumparare de actiuni sau depozitele bancare. Sa privim mai indeaproape industria fondurilor de investitii. Sa specificam de la inceput faptul ca fondurile se impart in doua mari categorii: fonduri inchise, in care investesc un numar limitat de investitori, si fonduri deschise sau mutuale, care se adreseaza marelui public si orice investitor fie el individual sau companie poate investi.
 
Industria fondurilor mutuale s-a dezvoltat rapid la noi in tara mai ales in ultimii ani, ajungand sa aiba sub administrare active nete in jur de 197,7 milioane euro la sfarsitul lunii Martie anul curent. Acesta cifra exclude activele net gestionate de SIF-uri.
 
Fondurile mutuale sunt clasificate conform OPCVM ( autoritatea de supraveghere si reglementare a fondurilor mutuale) in functie de categoria de instrumente financiare in care fondurile mutuale investesc in urmatoarele categorii :
- fonduri monetare, care investesc in instrumente ale pietei monetare
- fonduri de obligatiuni, care investesc cu precadere in obligatiuni
- fonduri diversificate, care investesc diversificat in obligatiuni si actiuni
- fonduri de actiuni, care investesc cu precadere in actiuni.
 
In ceea ce priveste cota de piata la sfarsitul lunii Martie anul curent, fondurile diversificate detin cota cea mai mare (35,9%), urmate de fondurile de actiuni (34,2%), apoi fondurile monetare (19%) si in final fondurile de obligatiuni (10,2%).
 
Atunci cand cumparam unitati la fondurile mutuale primul pas care trebuie facut este sa citim cu atentie prospectul de emisiune al fondului. Aici gasim informatii despre :- societatea de administrare a fondului mutual precum si administratorii acesteia, - depozitarul fondului, - obiectivele fondului si politica de investitii, - instrumentele financiare in care va investi si proportia acestora in cadrul fondului, - procedurile de subscriere si rascumparare a unitatilor de fond, - distribuitorul unitatilor de fond, - reguli de determinare a valorii unitare a activului net si frecventa de calculare a acesteia, - comisioanele suportate de investitori, comisioane si alte cheltuieli suportate de fond, - daca fondul va distribui dividende catre investitori.
 
Cerintele de publicitate cerute de OPCVM in legatura cu fondurile mutuale se refera la publicarea periodica a informatiilor catre investitori : valoarea activului net, - valoarea unitara a activului net (VUAN - se obtine impartind valoarea activului net la numarul de unitati de fond), - rentabilitatea obtinuta de fond (variatia procentuala a VUAN) in ultima luna, de la inceputul anului in curs sau rentabilitatea obtinuta in anul trecut, numarul de investitori.
 
Trebuie sa subliniem faptul ca OPCVM nu cere in acest moment fondurilor mutuale publicarea unor indicatori de risc, asa cum este indicatorul de volatilitate al fondului. Singurul indiciu de risc disponibil investitorilor se refera la tipul fondului mutual in functie de categoria de instrumente financiare in care se investeste.
 
Sa mergem mai departe si sa aruncam o privire la industria fondurilor mutuale din tarile dezvoltate (Statele Unite si Europa).
 
Fiecare fond mutual are un obiectiv de investitii, adica performanta financiara pe care fondul doreste sa o obtina pentru investitori. Pe linga obiectiv, managerii fondurilor de investitii au un anumit stil de investitii, care este modul concret in care actioneaza pentru atingerea obietivului stabilit.
 
Majoritatea fondurilor de investitii au ca obiectiv cresterea in valoare a activelor nete gestionate. Performanta financiara urmarita are drept obiectiv obtinerea unei rentabilitati pentru investitori superioara unui benchmark, de regula indicii bursieri, deci obtinerea unei rentabilitati superioare cresterii indicilor bursieri.
 
Stilul managerilor de fond poate fi: - agresiv, atuci cand managerii risca pierderea unei parti din activele gestionate pentru a obtine profituri si deci rentabilitati mai mari pentru investitori, - conservativ, atunci cand magerii isi asuma putine riscuri investitionale in ceea ce priveste sumele investite in fond, - contrar, atunci cand managerii cumpara actiuni in care alti manageri si investitorii in general nu le considera favorabile privind cumpararea.
 
Unul din elementele care diferentiaza fondurile mutuale este modul cum ele investesc in companii de o anumita marime, companii considerate dupa capitalizarea bursiera. Astfel fondurile mutuale se impart in : -  capitalizare larga, fonduri mutuale care cumpara actiuni cu o capitalizare mai mare de 10,9 miliarde $, -  capitalizare medie, fonduri mutuale care cumpara actiuni cu o capitalizare cuprinsa intre 2,5 miliarde $ si 10,9 miliarde $, - capitalizare mica, fonduri mutuale care cumpara actiuni cu o capitalizare sub 2,5 miliarde $.
 
Deoarece multe fonduri mutuale obtin performante financiare de rentabilitate aflate sub cresterea indicilor bursieri, investitorii au acum la dispozitie un nou tip de fonduri numite fonduri tranzactionabile (ETFs- exchange-traded funds). ETF-urile acopera o larga gama de indici bursieri, sectoare de activitate si industrii, chiar regiuni internationale si tari. Marele avantaj al acestora se refera la lichiditate, ele fiind tranzactionate in timpul cand bursele sunt deschise la fel cum se tranzactioneaza actiunile individuale. Cele mai populare ETF-uri sunt optionabile, adica permit tranzactionarea de optiuni avand ETF-rile ca activ-suport. Deoarece ETF-urile urmaresc indeaproape indici bursieri sau sectoare de activitate, managerii acestora desfasoara un management pasiv, spre deosebire de managerii fondurilor mutuale, care desfasoara un management activ, de rotatie a actiunilor in cadrul fondului in functie de performanta acestora.
 
Spre exemplu, ETF-urile care urmaresc indicii bursieri americani sunt simbolizati DIA (pentru Down Jones Industrial Average), QQQQ (pentru NASDAQ-100 Composite) sau SPY (pentru S&P 500). De subliniat, faptul ca simbolul QQQQ are cele mai multe optiuni tranzactionate in fiecare zi in comparatie cu orice actiune individuala. Aceste instrumente ETF-urile au devenit asa populare pe Wall-Street in ultima vreme, deoarece permit investitorilor sa urmaresca indici bursiei si sectoare de activitate petrecand putin timp in loc sa urmareasca fiecare actiune individuala. Spre exemplu, in loc sa pierdem timpul sa analizam fiecare actiune din componenta Down Jones Industrial Average, putem cumpara ETF-ul DIA pentru indice. In plus, cumparand ETF-ul DIA pentru indicele Down Jones, investitorii obtin o rentabilitate financiara foarte apropiata de cea a indicelui bursier.
 
Faptul ca multe fonduri mutuale obtin performante financiare de rentabilitate aflate sub cresterea indicilor bursieri este confirmat si de fondurile mutuale actionand pe piata romanesca. Sa privim inapoi la cresterea indicilor bursieri si la performanta financiara (cresterea procentuala a VUAN) in anul 2006.
 
Observam faptul ca indicii bursieri au avut cresteri de BET (22,23%), BET-C (28,49%) si BET-FI (32,41%). Privind cresterea fondurilor mutuale de tip diversificat, observam ca performantele financiare ale fondurilor sunt departe de indicii bursieri, cel mai performant fond mutual a fost fondul Transilvania (18,38%), urmat de FCEx (14,56%). Privim mai departe la performantele fondurilor de actiuni si observam ca doar un singur fond a obtinut o crestere mai mare decat indicii bursieri si anume Active Dinamic (31,34%), fiind urmat de fondul Omninvest (23,18%), Napoca (22,67%) si BT Maxim (20,12%).
 
In concluzie, piata fondurilor mutuale din tara noastra se afla inca la inceput si poate fi favorizata in ceea ce priveste cresterea activelor nete aflate sub gestiune de scaderea ratei inflatiei si deci scaderea dobinzilor la depozitele bancare.

Turmacu Dan-Constantin
Analist Financiar
[email protected]

Alte articole

credius.ro
credius.ro
Ooni Koda
© Copyright 2023 BaniSiAfaceri

Web Design by Dow Media | Gazduire Web by SpeedHost.ro