Clientii vor trebui sa depaseasca teste de stres pentru a lua un credit

Banca Nationala incearca sa puna noi piedici cresterii creditului de retail, prin noul proiect de lege privind limitarea riscului la imprumuturile destinate persoanelor fizice. In primul rand pentru ca va reduce sumele pe care le vor putea contracta clientii prin credite si va lungi perioada de aprobare a unui imprumut.

Potrivit reglementarilor propuse de BNR, bancile vor trebui sa realizeze analize de stress asupra clientilor, pentru evaluarea capacitatii de rambursare a acestora in conditii nefavorabile, pe baza informatiilor disponibile din ultimele 18 luni de la data aplicarii pentru credit. Astfel, bancile vor face o proiectie a capacitatii de rambursare a clientilui utilizand cea mai ridicata dobanda, cel mai ridicat nivel al deprecierii cursului leului si cel mai ridicat nivel al comisioanelor aplicate practicate in institutie in aceasta perioada. Practic, bancile vor trebuie sa vada cum va suporta clientul cele mai rele conditii de piata din ultimul an si jumatate, adunate toate la un loc. Experienta ultimului an si jumatate (coincidenta!) ne-a aratat cum clientii care au luat credite au trecut printr-o perioada cu dobanzi scazute si un leu foarte puternic, pentru ca mai apoi trendul sa se intoarca la 180 de grade, dobanzile sa urce foarte mult, atat pentru valuta, cat mai ales pentru lei, iar moneda nationala sa se deprecieze de la 3,1 lei pentru un euro la 3,7. Dupa ce au realizat testul de stress, bancile va trebui sa-l ia in considerare in determinarea nivelului maxim al creditului pe care il va acorda clientului.

„La prima vedere, este un proiect de lege la adresa creditarii foarte restrictiv. Aceste scenarii de stress ridica numeroase probleme. Se complica astfel procesul de acordare a unui imprumut si scade substantial suma ce poate fi contractata printr-un credit”, este de parere presedintele Bancpost, Mihai Bogza.

Pe de alta parte insa, legea va aduce un plus de transparenta si informare pentru clienti. Asta deoarece banca va trebui sa le puna la dispozitie doua scadentare inainte de semnarea constantului de credit, unul cu sumele de plata din momentul solicitarii creditului, iar altul pentru acel „worst case scenario”, in care sunt luate in considerare cele mai defavorabile conditii de piata. De asemenea, clientul va afla care este gradul sau de indatorare in cele doua situatii. Mai mult, cele doua scadentare vor fi in lei, ceea ce se traduce prin restrictii suplimentare pentru creditul in valuta. Banca va trebui sa probeze ca solicitantul de credit a primit cele doua scadentare, ceea ce se va face, probabil, ne-a explicat seful retailului de la Banca Transilvania, Gabriela Nistor, printr-o bifa in oferta de creditare inaintata clientului.

Aceasta obligativitate de a evalua capacitatea de indatorare a clientului in functie de situatia curenta din piata si cea mai rea din ultimele 18 luni ar putea avea un impact important asupra ofertelor de creditare cu dobanda promotionala, a aratat oficialul BT. Aceste dobanzi au un nivel foarte scazut, insa sunt valabile in general numai pe o perioada scurta, de la 3 luni la 2 ani, in cele mai multe cazuri fiind vorba de un an. Multe banci utilizeaza astfel de dobanzi atat din ratiuni de marketing, cat pentru a putea oferi clientilor un credit de valoare mai mare, in conditiile in care iau in considerare in evaluarea capacitatii de indatorare dobanda din perioada promotionala. In noile conditii, bancile ar putea extinde perioada promotionala a creditului la 18 luni, pentru a evita noile reglementari.

Un alt aspect important si restrictiv la prima vedere al proiectului BNR tine de veniturile luate in calcul la solicitarea creditului. Astfel, bancile vor analiza capacitatea de rambursare a clientului pe baza „unui nivel al veniturilor certe cu caracter de permanenta care nu pot depasi cu mai mult de 20% pe cel declarat in anul fiscal anterior”. Obligatia de a solicita documentele de venit de anul anterior intarzia procesul de aprobare a unui credit, este de parare Gabriela Nistor, in conditiile in care, in cele mai multe cazuri, acesta presupune un nou drum la banca.

Exista si exceptii de la aceasta regula, precizeaza BNR: „Imprumutatorii pot lua in calcul niveluri ale veniturilor ce depasesc cu mai mult de 20% veniturile declarate fiscal in anul anterior, numai dupa obtinerea de la client a documentelor justificative care sa dovedeasca caracterul de continuitate al acestora”. Din nou, alte documente, alte drumuri la banca, zile in plus de intarziere a aprobarii creditului.

In opinia senior economistului de la ING Bank, Nicolae Alexandru-Chisdeciuc, masurile cuprinse in proiectul de regulament sunt benefice, atat pentru ca vor contribui la gradul de informare a clientilor, dar si pentru ca vor avea efecte asupra decelerarii creditarii, a carei dinamica este alarmanta. „In general, restrictiile legate de gradul de indatorare sunt singurele care functioneaza. Provizioanele sau alte reglementari se pot dribla. Era iminenta aparitia unor masuri si nu este exclus sa apara si altele", afirma seful departamentului de cercetare din cadrul Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru.

Primul impact: gradul de indatorare se reaintoarce la 40%

Insa nu aceste prevederi vor avea un impact direct si imediat asupra creditarii, ci obligativitatea limitarii la maxim 40% a gradului de indatorare pana cand bancile isi vor modifica normele interne potrivit noilor reglementari. Majoritatea bancilor adoptasera grade de indatorare ridicate, ce puteau sa merga si pana la 70% din venitul net disponibil. In opinia lui Dumitru, limitarea gradului de indatorare la 40%, dupa implementarea noului regulament, va frana, cel putin o perioada, cresterea creditarii.

„Modificarea normelor de creditare este un proces de durata”, a precizat Mihai Bogza. La randul sau, seful directiei de retail de la BT spune ca va fi vorba de alte runde de negocieri cu BNR, iar experienta de anul trecut a aprobarii normelor interne de creditare a arata ca acest proces poate dura si luni de zile. Pe de alta parte, bancile sunt obligate prin noua lege sa indeplineasca dispozitiile regulamentului in maxim 45 de zile, insa.

Mai devreme sau mai tarziu insa, bancile vor gasi solutii pentru a evita reglementarile restrictive ale Bancii Nationale. Alexandru-Chisdeciuc reaminteste regula „de aur” a masurile administrative impuse de BNR: au impact, de obicei, pe termen scurt, de la sase luni la un an, pentru ca mai apoi bancile sa gaseasca mijloace de ocolire a acestora.

„Studiem proiectul de regulament propus de banca centrala si vom adopta o reactie la nivelul sistemului bancar, urmand sa vedem in ce masura va lua BNR in considerare propunerile noastre”, a declara Bogza. De asemenea, Gabriela Nistor este de parere ca bancile trebuie sa faca front comun printr-o pozitie adoptata la nivelul Asociatiei Romane a Bancilor.

Bogdan Popescu