Cine, ce si cum la CEC

Lucrurile s-au simplificat destul de mult in cazul celei mai vechi institutii bancare din Romania. Continuarea procesului de privatizare leaga viitorul Casei de Economii si Consemnatiuni de una dintre bancile ramase in cursa: OTP Bank sau National Bank of Greece (NBG). Mai exista insa si un "plan de rezerva", constituit de posibilitatea statului roman de a refuza sa mai vanda actiunile. Oricare dintre aceste variante va iesi castigatoare, realitatea este ... din pacate una singura: timpul nu mai are rabdare cu CEC.

O banca prafuita, la propriu si la figurat

Tamplaria este scorojita, visiniul aproape ca s-a sters, pe alocuri transformandu-se in rosu, dand impresia ca banca sangereaza. Geamurile sunt prafuite, mobilierul este invechit, aspectul celor mai multe sucursale este neingrijit, atitudinea functionarilor este delasatoare. Faptul ca CEC-ul este la un pas de privatizare este parca un motiv intemeiat de a nu mai veghea la imaginea bancii. Dupa aproape un secol de grandoare, 50 de ani de prim-plan totalitarist si alti 16 ani de umilinta, in care autoritatile nu au ratat nici macar o ocazie de a batjocori institutia bancara, CEC-ul de astazi sufera! Discutand cu presedintele bancii, Eugen Radulescu, despre planurile de viitor ale CEC, l-am intrebat de ce nu se umbla mai mult la imaginea actuala a CEC. Bancherul mi-a spus ca prefera ca banii pe care i-ar investi in "infrumusetarea" bancii sa-i aloce pentru sistemul informativ si dezvoltarea portofoliului de produse, opinand ca nu este de acord cu sintagma "Afara vopsit gardul, inauntru leopardul". Nimic fals in optiunea domnului Radulescu, numai ca aceasta este incompleta. CEC-ul de astazi mai are nevoie de schimbarea atitudinii prin "educarea" functionarilor de la ghisee si prin grabnica si atat de necesara "schimbare la fata" a sucursalelor. Un sistem informatic performant si produse cu sacul nu fac doi bani fara acestea. La ce folosesc computerele de ultima generatie daca nu prea are cine sa le butoneze. Nu cred ca a ratat nimeni ocazia de a vedea o functionara de la CEC, Posta Romana sau CFR (exemplele pot continua!) chinuind-se sa "opereze" o comanda pe calculator. Este un chin groaznic, fapt pentru care, inevitabil, povestioara se incheie cu cateva injuraturi scapate de functionara printre dinti la adresa conducerii, care a fortat-o sa se "lupte" cu lighioana conectata la priza. Concluzia este simpla: CEC-ul are nevoie de investitii imense pentru transformari radicale. Daca statul decide ca este mai bine sa mentina CEC-ul sub palaria sa, sunt convins suta la suta ca daca nu va umbla serios la buzunare, viitorul bancii suna rau. Daca insa va continua ceea ce a inceput, responsabilitatea cade pe umerii uneia dintre cele doua banci ramase in cursa pentru privatizare, care par sa stie ce le asteapta si sunt dispuse sa investeasca.

OTP Bank si NBG cauta sa-si consolideze pozitia pe piata romneasca

Ambii investitori sunt prezenti deja pe piata bancara din Romania. Preluarea CEC i-ar ajuta sa-si consolideze pozitia in domeniu. De altfel, oficialii celor doua banci nu ascund acest aspect. Vicepresedintele National Bank of Greece (NBG), Yiannis Pehlivanidis, declara, nu demult, pentru publicatia Reporter.gr, ca preluarea CEC este o prioritate a grupului NBG, sustinand ca prin aceasta posibila achizitie se urmareste consolidarea pozitiei bancii elene pe piata bancara romaneasca. Convinsi fiind ca pot face furori in Romania, membrii conducerii OTP Bank au organizat anul trecut, la anuntul ca vor participa la privatizarea CEC, o intalnire cu presa pentru a le impartasi jurnalistilor planurile ambitioase pe care banca ungara le are in tara noastra, neascunzand faptul ca acestea sunt strans legate de cumpararea bancii fondate in 1864. Si grecii, dar si ungurii sunt convinsi ca, in caz de succes, vor fi nevoiti sa investeasca masiv pentru "transformarea fundamentala" a CEC si pentru a obtine rezultatele financiare scontate. Oficialii celor doua banci nu rateaza insa nici o ocazie pentru a declara ca nu sunt dispusi sa ofere oricat pe CEC, in conditiile in care la constituirea strategiei de dezvoltare pentru Romania s-a luat in calcul si un plan de rezerva: "dezvoltarea organica". De altfel, ultimii jucatori iesiti din cursa, EFG Eurobank si Raiffeisen Bank, muncesc din greu pentru a pune in valoare acest deziderat.

"CEC-ul ar servi ca o platforma foarte buna pentru clientela de retail, a creditelor pentru populatie si pentru imprumuturile catre firmele mici si mijlocii. CEC are lichiditati care depasesc echivalentul a 1,1 miliarde euro, bani care dau posibilitatea unei strategii de diversificare a creditarii in urmatorii ani" - Yiannis Pehlivanidis.

Cine e mai indreptatit sa cumpere si motivatiile petitorilor

"Suntem foarte hotarati sa facem o oferta corecta autoritatilor romane pentru CEC. Este stiut faptul ca am acumulat multa experienta in doua procese similare de transformare a doua case de economii in banci moderne. Cel mai recent exemplu este DSK (n.r. - casa de economii si consemnatiuni) din Bulgaria, pe care am reusit in aproximativ doi ani si jumatate sa o transformam in cea mai mare institutie bancara de pe piata bulgara. Stim cum se deruleaza un proces de transformare si suntem pregatiti sa aplicam experienta noastra si in cazul CEC-ului", declara Laszlo Wolf, director general adjunct al OTP Bank. "Am depus oferte pentru CEC si BCR in ideea de a castiga. CEC este ultima noastra sansa. In cazul in care castigam, trebuie sa ne gandim si la <provocarile> pe care le presupune acest lucru, adica restructurarea CEC, operatiune care nu poate fi finalizata in sase luni sau intr-un an. Restructurarea necesita doi-trei ani, abia apoi banca urmand sa inregistreze un profit.", a declarat Yiannis Pehlivanidis, vicepresedintele grupului bancar elen. Potrivit declaratiilor facute de Pehlivanidis, CEC necesita investitii de cateva sute de miloane euro pentru restructurarea sistemului IT, pentru dezvoltarea retelei regionale si pentru training-ul personalului.

Fara indoiala ca ungurii de la OTP Bank si grecii de la NBG sunt gata sa-si puna in valoare experienta, atuurile si banii pentru a revigora CEC. Este in interesul lor, pentru ca nu-si pot permite sa mentina imaginea actuala a CEC-ului, daca si-au propus sa castige. Si... cu siguranta, asta si-au propus! Marca, reteaua extinsa si faptul ca CEC-ul este un colector major de lichiditati in lei sunt trei motive extrem de importante care au mentinut in cursa cele doua banci. Din pacate, n-au fost la fel de importante si pentru ceilalti petitori care, rand pe rand, si-au declinat interesul. Cine merita CEC-ul? Din pacate prezenta NBG (prin Banca Romaneasca) si OTP Bank pe piata bancara de pe malurile Dambovitei este destul de timida pentru a putea evalua calitatile institutiilor si posibilitatea de adaptare la valorile mioritice. Vom vedea nu peste mult timp, atunci cand Executivul de la Bucuresti va anunta castigatorul. Daca va exista un castigator!

Cornel Dinu
[email protected]