Cat il mai tine buzunarul pe roman sa consume pe credit?

Cat il mai tine buzunarul pe roman sa consume pe credit?

Tendinta romanului pentru credit nu este de ignorat. Statisticile o arata: nu se intrevede nicio relaxare a nivelului de indatorare. Romanii continua sa prefere imprumuturile, in detrimentul economisirii si a investitiilor. Cresterea salariului si nevoia permanenta de imbunatatite a conditiilor de viata par sa-si spuna cuvantul. Ca sunt credite de consum sau ipotecare, romanul nu

Tendinta romanului pentru credit nu este de ignorat. Statisticile o arata: nu se intrevede nicio relaxare a nivelului de indatorare. Romanii continua sa prefere imprumuturile, in detrimentul economisirii si a investitiilor. Cresterea salariului si nevoia permanenta de imbunatatite a conditiilor de viata par sa-si spuna cuvantul. Ca sunt credite de consum sau ipotecare, romanul nu prea ezita sa semneze un contract ce-i va aduce un plus de bani si bunastare. …

Pana la urma cat il mai tine buzunarul pe roman sa consume pe credit? Aceasta a fost intrebarea la care au incercat sa raspunda participantii la seminarul organizat astazi la Hotel Marriott. Florin Georgescu, prezent la eveniment, a subliniat ca in ceea ce priveste creditul neguvernamental, acesta a avut din 2001 o crestere continua, cu o medie anuala de 31.5%. Romanul pare sa-si mentina tendinta spre indatorare si in continuare, deci nu se vor inregistra schimbari importante. Poate doar o usoara diminuare cu cateva procente, dar fara consecinte notabile. Singurele modificari de luat in considerare sunt cele ce vor viza structura pe monede a creditului neguvernamental.

Astfel, daca in 2005 multimea se indrepta spre creditele in valuta (cu o pondere de 60,5%) si doar o mica parte alegea varianta creditelor in lei (o pondere de 39,5%), incepand cu 2006 preferintele se schimba simtitor. Conform datelor BNR, in martie 2006, comparativ cu luna martie 2005, 50,3% dintre consumatori au preferat creditele in lei si doar 48,7% cele in valuta. Explicatia acesor schimbari evidente si simtitoare sunt datorate stabilizarii cursului monedei nationale si a ofertelor mult mai atractive la dobanzi pentru creditele in lei decat a celor in euro. O alta explicatie este aceea ca romanii prefera creditele de consum pe perioade relativ scurte, majoritatea dintre ele in lei. Si  aici se regasesc peste 77,3% dintre preferintele romanilor. Creditelor ipotecare in schimb sunt contractate de regula in euro, un procent de 22,7% din romani preferand astfel de imprumuturi.

Nivelul de indatorare a populatiei va continua sa creasca si din cauza faptului ca averea neta a populatiei a sporit, ca urmare a cresterii preturilor la activele imobiliare. Iar acest lucru va duce in mod sigur la o marire a numarului de credite contractate. "In ceea ce priveste ponderea datoriei populatiei in venitul disponibil, aceasta s-a mentinut la un nivel relativ constant. Cresterea indatoririi este compensata de sporirea nivelului disponibil”, a mai adaugat Florin Georgescu.

Pe ce anume ne cheltuim salariile?

Este interesanta concluzia la care a ajuns Institutul National de Statistica. Se pare ca aproape 50% din salariile noastre se duc pe alimente si doar un precent de 4% il dedicam vacantelor. Pare un raport destul de rezonabil, dar asta pana in momentul in care-l comparam cu alte doua tari ale zonei euro. Sa fie doar o surpiza ca polonezi acorda doar 28% pentru mancare, iar austriecii, ca leaderi pe piata financiar-bancara din Europei, doar 16%? Si cand vine vorba de vacante? Se pare ca nici aici nu prea ne permitem sa acordam prea mult din salariul nostru. Iar polonezii ne depasesc din nou cu un procent dublu, in timp ce austriecii ne fac din mana de la inaltimea a celor 12  procente pe care le au la acest capitol.

Unde se duc banii de pe credite cand se duc?

Odata trecuti prin filtrul verificarilor si indeplinind conditiile tot mai flexibile de a obtine un credit, majoritatea stiu deja pe ce anume vor cheltui banii. Nefiind vorba de credite ipotecare, ci de credite de consum, destinatiile exacte nu sunt mereu cunoscute de banci sau de institutiile nebancare ce acorda la randul lor credite. Sondajele realizate prin chestionarea clientilor fac lumina si aici. Imbunatatirea locuintei ocupa primul loc in dorintele romanilor. Este normal ca un salariu mai  mare sa te faca sa te gandesti tot mai mult la achizitionarea unui nou mobilier, sau a altor aparate casnice, perdele noi, alta gresie, parchet modern. Pe locul doi, in opinia lui Andi Dumitrescu, Managing Director la GfK, vine familia. Bunastarea intregii familii isi face usor si ea loc in preferintele clientilor, asa ca multi dintre ei  vor avea grija ca banii sa ajunga la familie. Unii nu au atat altruism. Ei prefera sa cheltuie banii pe vacante si calatorii, in timp ce un alt segment, mai restrans, vede in banii pe care i-a luat un dulap plin de haine. Fiecare dupa dorinte, nevoi si posibilitati.

Cert este ca puterea de cumparare va creste si o data cu ea se va majora si nivelul de indatorare a populatiei, iar structura consumului se va modifica in favoarea dotarii cu bunuri de folosinta indelungata. Normal, vrem sa traim mai bine, dar acest lucru ne va transforma in datornici buni de plata pentru ani buni de aici inainte. In final, pentru intrebarea noastra nu exista decat un singur raspuns: pe roman nu il deranjeaza statutul de datornic, atat timp cat acesta ii permita sa traiasca mai bine. Si da, buzunarul sau larg pare sa-i permita si de acum sa consume pe credit. Doar e moda momentului: cumperi acum, platesti la anul.

Ana Zidarescu
ana.zidarescu@bankingnews.ro

dowmedia0121
ADMINISTRATOR
PROFILE

Posts Carousel

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked with *

Latest Posts

Top Authors

www.Topautopiese.ro

Most Commented

Featured Videos