Bucurestenii, cei mai avizi consumatori de credite in valuta

Creditul in valuta contractat de populatiei in valuta a inregistrat un avans accelerat in acest an, ingrijorator din punctul de vedere al Bancii Nationale si echilibrelor macroeconomice. In primele 10 luni ale acestui an, creditul de retail in valuta a crescut cu aproape 90%, pana la valoarea, exprimata in moneda nationala, de 31,2 miliarde lei.

Dintre toti locuitorii tarii, bucurestenii se dovedesc cei mai avizi de consumatori de valuta. In primul rand, trebuie spus faptul ca Bucurestiul detinea la sfarsitul lui octombrie o pondere de 36% din creditul de retail in valuta, volumul fiind de 11,1 mld. lei. Altfel spus, din 3 lei acordati sunt forma de imprumut in valuta, 1 leu s-a dus catre un locuitor al Capitalei. In ceea ce priveste intregul credit de retail, ponderea Bucurestiului este semnficativ mai redusa, de numai 28%, valoarea nominala fiind de 17,7 mld. lei.

La nivelul tarii, imprumuturile denominate in valuta reprezinta putin peste 49% din creditul de retail, al carui nivel era la sfarsitul lui octombrie de 63,2 mld. lei. In Bucuresti insa lucrurile sunt total diferite. Aici aproape 63% din volumul creditelor luate de populatiei este in valuta. O astfel de situatie, in care populatia s-a imprumutat mai mult in valuta decat in lei se observa in cele mai dezvoltate judete ale tarii, precum Timis, Sibiu, Constanta, Cluj, Brasov, Bihor, dar si in zona de nord a tarii - Salaj, Satu Mare, Maramures, Alba si Bistrita Nasaud. Capitala inregistreaza insa cea mai mare pondere a creditelor in valuta ale populatiei, raportate la totalul finantarilor de retail.

Pe de alta parte, Bucurestiul, alaturi de Cluj, se remarca prin faptul ca sunt singurele zone din tara in care populatia a contractat imprumuturi de consum preponderent in valuta. In mare lor majoritate, aceste credite sunt contractate in lei, valuta detinand o pondere de sub 40%. In Bucuresti insa imprumuturile in valuta reprezinta  peste jumatate din cele 12,2 mld. lei acordate de banci sub forma de credite de consum.

Apetitul bucurestenilor pentru finantari in valuta este influentat de faptul ca mai mult de 40% din volumul creditelor ipotecare, acordate in marea lor majoritate in valuta, sunt in Capitala. Veniturile populatiei de aici si din judetele dezvoltate sunt mai ridicate, ceea ce permite oamenilor sa aiba acces la finantari mai mari si pe perioade mai lungi, precum creditele imobiliare si cele de nevoi cu ipoteca, care se preteaza pentru contractarea in valuata. De asemenea, multe dintre castigurile salariale sunt negociate in euro si incasate in lei, astfel ca pentru imprumutati riscul valutar este mult mai redus. Pe de alta parte insa, aceste modele sunt mai greu aplicabile in alte judete, precum Satu Mare sau Salaj, in care populatia are un apetit crescut pentru valuta. In aceste zone nici nivelul creditarii nu este ridicat, nici cel al salariilor. Se remarca insa prin faptul ca o parte semnificativa a populatiei de aici este plecata la munca in strainatate, remiterile de valuta asigurand importante venituri celor de acasa.

 Bogdan Popescu