Bucuresteanul ia credit de peste 70.000 euro pentru a-si cumpara o locuinta

Exista o mare discrepanta intre zona Bucurestiului si restul Romaniei in ceea ce priveste creditul ipotecar, a aratat Ion Dragulin, directorul Directiei Stabilitate Financiara din Banca Nationala, in cadrul conferintei de retail banking, organizata de Finmedia. Potrivit datelor prezentate de oficialul BNR, valoarea medie a unui credit imobiliar contractat in Capitala si judetul Ilfov depaseste 70.000 de euro.

„Bucurestiul si Ilfovul au valoarea medie a creditului ipotecar foarte ridicata, iar pentru Capitala si numarul de credite ipotecare este mare. Pentru Ilfov, acesta este insa foarte redus”, a declarat Dragulin. Numarul de credite ipotecare acordate de banci in Bucuresti este de aproape 12.000, in timp ce numarul celor acordate pentru achizitii imobiliare in localitatile din jurul Capitalei este sub 500, insa de valori mari. Aceasta situatie este explicata prin faptul ca majoritatea cartierelor rezidentiale sunt construite in judetul Ilfov, pretul acestora fiind foarte ridicat.

Restul tarii este extrem de departe de zona Bucurestiului in ceea ce priveste creditele ipotecare. Pentru provincie, valoarea creditului este foarte omogena, arata Dragulin. Valoarea medie a creditului ipotecar acordat in judetele tarii se incadreaza, cu cateva exceptii, in banda 30.000 – 40.000 euro. Cele mai mici valori (sub 30.000 euro) se inregistreaza in Covasna, Caras-Severin si Harghita, in timp ce un nivel ridicat al creditului mediu acordat de banci, de 45.000 – 50.000 euro, se regaseste in Cluj, Constanta si Brasov. Ca numar al creditelor acordate, distributia pe judete este mai putin omogena: de la cateva sute in Giurgiu si Harghita, pana la peste 3.000 in Cluj.

Mai putin de 10% din tranzactiile imobiliare sunt realizate prin credit

Creditul ipotecar reprezinta insa numai o parte foarte mica din piata imobiliara din Romania, in conditiile in care majoritatea finantarilor destinate achizitiilor provin din alte surse. „Numarul tranzactiilor pe piata imobiliara este sensibil mai mare, de 9-10 ori mai mare, decat creditelor noi acordate in scop imobiliar”, a aratat Ion Dragulin. Oficialul BNR apreciaza ca aceasta situatie este de natura sa ridice intrebari privind natura speculativa a unor tranzactii de pe piata imobiliara romaneasca, precum si cine sunt cei care fac aceste achizitii. Banca Nationala nu incadreaza insa in categoria credite pentru locuinte si acele imprumuturi de nevoi personale garantate cu ipoteca, care beneficiaza de o perioada de acordare extinsa si valoarea foarte ridicata, o parte dintre ele fiind utilizate de clienti pentru achizitii imobiliare.

Pe de alta parte, oficialul BNR remarca o tendinta generala pozitiva in ceea ce priveste intentia de cumparare sau de imbunatatire a unei case in urmatoarele 12 luni. In acelasi timp insa, cresterea veniturilor populatiei si accesibilizarea creditelor ipotecare au fost devansate de cresterea preturilor locuintelor. „Valoarea creditelor ipotecare a crescut de la an la an, insa nu a putut pasul cu dinamica pretului imobiliar”, a aratat Dragulin.

Ca volum, creditul ipotecar se ridica la finalul primului trimestru al acestui an la 16 miliarde lei (4,3 miliarde euro), in crestere cu peste 90% fata de martie 2007. In aceeasi perioada, creditul ipotecar a avansat ceva mai rapid decat cel pentru consum, astfel la ponderea imprumuturilor pentru locuinta in totalul creditului de retail s-a majorat de la 19% anul trecut, la 20% anul acesta.

Bogdan Popescu