Sistemul financiar din Romania este robust si sanatos, desi inca insuficient dezvoltat si neechilibrat in dezvoltarea componentelor sale, arata specialistii Bancii Nationale in “Raportul asupra stabilitatii financiare”, publicat pe pagina de Internet a BNR, in sectiunea Noutati. Una dintre cele mai importante masuri pe care Banca Nationala le are in vedere pentru imbunatatirea stabilitatii financiare a economiei romanesti o reprezinta cresterea disciplinei in plati, in acest sens identificand doua solutii. ...
Astfel, BNR propune in analiza realizata publicarea pe site-ul Bancii Centrale a tuturor persoanelor care au generat incidente de plata si modificarea reglementarilor pentru cresterea perioadei de interdictie privind emiterea de instrumente de plata pentru aceste persoane. Banca Nationala considera motivata introducerea acestor masuri, intrucat numarul si valoarea incidentelor de plata reclamate la BNR a crescut in ultima perioada. De asemenea, BNR avertizeaza ca cel mai mare soc pentru companii ar putea veni din partea cursului de schimb si a evolutiei acestuia, a preturilor administrate si a presiunilor salariale.
In conditiile cresterii semnificative a creditului din ultimii ani, Banca Nationala are in vedere si modificarea sistemului de provizioane, prin introducerea unui sistem cu caracter de prociclitate mai redus. Reforma rapida a sistemului de pensii reprezinta un alt pas necesar in asigurarea stabilitatii financiare, desi actiunile pe termen scurt si mediu asupra deficitului fiscal vor fi negative.
O alta directie de actiune a BNR pentru intarirea stabilitatii financiare este lupta impotriva inflatiei, domeniu in care raportul recomanda o mai buna coordonare a politicilor macroeconomice, o tema de altfel foarte des abordata si subliniata de oficialii Bancii Centrale in ultima perioada.
Nu exista riscuri iminente pentru stabilitatea financiara din Romania
Sistemul financiar romanesc este cu mult in urma realitatilor din Uniunea Europeana. La sfarsitul anului trecut, indica raportul BNR, totalul activelor institutiilor de intermediere financiara romanesti echivala cu doar 53% din PIB, in timp ce capitalizarea de pe piata de capital era de numai 22%, ambii indicatori inregistrand insa evolutii semnificative in ultimii 3 ani.
In acest context, Banca Nationala subliniaza soliditatea sistemului financiar autohton, neexistand nici un risc iminent care sa-i afecteze stabilitatea. Si aceasta din doua motive, explica raportul Bancii Centrale. In primul rand deoarece riscul de credit este tinut sub control si limitat de BNR, in timp ce bancile si-au imbunatatit gestiunea riscurilor, iar in al doilea rand segmentul institutiilor financiare nebancare care desfasoara activitate de creditare, posibil generator de dezechilibre, are un nivel redus. De altfel, aceste institutii sunt supravegheate incepand cu anul acesta de BNR.
Costul ridicat al creditului indeparteaza companiile de banci
Proportia in care companiile din Romania apeleaza la banci pentru satisfacerea nevoilor de finantare este in continuare redusa, subliniaza raportul, insa tendinta este de imbunatatire. Companiile se finanteaza intr-o proportie covarsitoare facand datorii altele decat cele bancare, dintre aceste datorii predominand cele comerciale si arieratele. Raportul subliniaza ca doar 8% din companiile romanesti detin un credit bancar. BNR identifica printre motivele care genereaza aceasta situatie costul ridicat la creditului, lipsa unor proiecte viabile, existenta unor surse de autofinantare ridicate in posesia companiilor, dar si lipsa unei discipline in plati a acestora.
Principalele sectoare ale economiei romanesti, care aduc 70% din valoarea adaugata si antreneaza 70% din totalul fortei de munca, sunt industria, serviciile si comertul. Analiza arata ca, anul trecut, ponderea creditelor interne accesate de firmele din industrie s-a diminuat, in defavoarea sectorului serviciilor si comertului, aflat intr-o dezvoltare continua. Cea mai mare probabilitate de nerambursare a creditelor se inregistreaza in agricultura, desi volumul creditelor acordate firmelor din acest sector este cel mai mic, la cealalta extrema aflandu-se firmele din domeniul serviciilor si comertului. Prezenta agriculturii in acest top al falimentului se explica printr-o productivitate scazuta a muncii si expunerea acestui sector unor factori de natura sezoniera.
Creditul imobiliar, cea mai importanta dezvoltare pe termen lung
Banca Nationala nu se arata ingrijorata de cresterea creditului acordat populatiei si a gradului de indatorare a acesteia, insa atrage atentia asupra riscului privind neplata care poate interveni in cazul unor eventuale socuri negative asupra ratei dobanzii, veniturilor, cursului de schimb sau preturilor active. Pe termen scurt, raportul arata ca principalul motor al indatorarii populatiei ramane creditul de consum. In schimb, pe termen lung se va inregistra o dezvoltare a creditului ipotecar, in contextul cresterii veniturilor si a ofertei de bunuri imobiliare. Analiza BNR nu uita sa atraga atentia asupra unui posibil soc ce ar putea fi produs de piata imobiliara, determinat de lichiditatea redusa a acestei piete si de cresterea puternica a preturilor locuintelor.
Raportul anticipeaza o crestere a veniturilor romanilor pe termen lung, mai ales in contextul integrarii europene a tarii noastre. Aceste anticipatii favorabile asupra veniturilor viitoare au dus in ultimii ani la cresterea accelerata a consumului, caracterizat de o orientare a populatiei catre servicii si bunuri de folosinta indelungata.
In privinta activelor financiare ale populatiei, acestea sunt constituite preponderent din detineri de numerar si depozite bancare – peste 75% anul trecut. Analiza Bancii Nationale explica aceasta slaba diversificare a portofoliului de investitii a populatiei prin prudenta romanilor si o lipsa a altor instrumente de plasare a disponibilitatilor. Scaderea dobanzilor de pe piata monetara inregistrata in ultimii doi ani si intarirea pietei de capital i-a orientat pe unii romani mai curajosi catre plasamente bursiere, actiuni si obligatiuni inregistrand cea mai importanta evolutie in aceasta perioada.
Cele mai importante datorii romanii le inregistreaza catre banci - aproape 94% din totalul acestora, restul indreptandu-se catre societati de leasing, de credit ipotecar sau societati de intermediere a creditelor. In continuare ponderea creditului bancar din PIB este foarte scazuta in Romania fata de nivelul Uniunii Europene: 7,4% fata de 57%. Gradul de indatorare al populatiei este insa in continua crestere, dar il depaseste pe cel al veniturilor, ceea ce poate afecta onorarea datoriei pe care populatia o are fata de banci.
Bogdan Popescu
[email protected]
Web Design by Dow Media | Gazduire Web by SpeedHost.ro