BNR lanseaza in piata 1,2 miliarde euro

BNR lanseaza in piata 1,2 miliarde euro

Scaderea rezervelor minime obligatorii la pasivele in valuta la 30% va elibera in piata o suma apropiata celei de la ultima decizie similara a bancii centrale, respectiv 1,2 miliarde euro, bani care pot stimula creditarea in valuta, dar care ar putea fi indreptati din nou si catre MFP. Majoritatea analistilor chestionati de NewsIn sustin ca

Scaderea rezervelor minime obligatorii la pasivele in valuta la 30% va elibera in piata o suma apropiata celei de la ultima decizie similara a bancii centrale, respectiv 1,2 miliarde euro, bani care pot stimula creditarea in valuta, dar care ar putea fi indreptati din nou si catre MFP.

Majoritatea analistilor chestionati de NewsIn sustin ca masura de reducere a ratei rezervelor minime obligatorii de la 35% la 30% va aduce in piata usor peste 1,2 miliarde euro, suma apropiata celei de la ultima sedinta de politica monetara a bancii centrale, din 30 iunie, cand BNR a taiat rata rezervelor minime obligatorii la pasivele in valuta de la 40% la 35%.

"Masura actioneaza in principal in sensul stimularii creditarii in valuta, ceea ce inseamna ca nu e tocmai binevenita, pentru ca va duce la o expunere si mai mare pe euro, iar nimeni nu poate garanta ca leul nu se va deprecia si mai mult", considera Nicolae Alexandru Chidesciuc, senior economist al ING Bank Romania.

El sustine ca banii ar putea ajunge la Ministerul Finantelor Publice (MFP), care a imprumutat deja la finalul lunii iulie 1 miliard euro de la mai multe banci din piata, ceea ce ar putea duce la o depreciere a monedei nationale pe termen lung.

"Chiar daca banii ajung la MFP, se va ajunge la o datorie mai mare, iar ministerul va avea nevoie de valuta, pe care o va cumpara din piata, ceea ce va pune presiune pe leu, in sensul deprecierii. Cu toate acestea, ca si in cazul acelui imprumut, nu toti banii ajung la Finante, pentru ca nu participa toate bancile", a declarat Chidesciuc pentru NewsIn.

Si economistul-sef al Bancii Comerciale Romane (BCR), Lucian Anghel, considera ca banii din scaderea rezervelor obligatorii ar putea fi indreptati catre creditele in valuta, de exemplu prin programul Prima Casa, dar pot ajunge si la Finante.

"Decizia da impresia ca precedenta hotarare (de reducere a RMO, din 30 iunie, n.r.) este considerata un succes si se pare ca atat BNR, cat si bancile si Ministerul de Finante au fost multumite. Daca banca centrala nu ar fi redus RMO, probabil ca ar fi taiat dobanda cheie mai puternic, tinand cont si de faptul ca am putea asista la o inflatie anuala sub 5% in luna iulie, ceea ce da spatiu de manevra mai puternic", a spus Anghel.

El considera ca un imprumut acordat MFP de catre banci din banii obtinuti prin eliberarea RMO ajuta la redresarea economiei, in conditiile in care Romania nu s-ar putea imprumuta pe pietele externe la dobanzi atat de scazute.

"Daca ne uitam la Ungaria, ei s-au imprumutat la aproape 7%, iar noi am fi nevoiti sa o facem la dobanzi mai ridicate pe piata externa, iar, daca MFP s-a imprumutat intr-adevar la 5%, 2 puncte procentuale ar fi insemnat aproximativ 100 milioane euro", a explicat Anghel.

In acelasi timp, analistul Volksbank Romania, Melania Hancila, sustine ca pe termen scurt, decizia ar putea duce la o apreciere a monedei nationale prin injectarea de valuta in piata.

"Probabil ca va avea un impact si pe creditare, dar nu ma astept la unul major. Banii se pot indrepta catre creditarea companiilor, a populatiei sau a Ministerului de Finante, unde sunt riscuri mai mici pentru banci", a comentat Hancila.

Ea a adaugat ca BNR ar mai putea reduce ratele rezervelor minime obligatorii la valute pana la finalul lui 2009 cu 5 puncte procentuale, pana la 25%, insa "in masura in care primeste bani de la FMI, luand in calcul ca i s-a impus un plafon pentru rezervele valutare la finalul acestui an".

Consiliul de administratie al bancii centrale a decis, marti, sa reduca dobanda cheie de la 9% la 8,5% pe an, in conformitate cu asteptarile, insa a surprins piata prin scaderea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in valuta cu scadenta reziduala mai mica de 2 ani de la 35% la 30%, ceea ce va pune la dispozitia bancilor noi lichiditati.

Totodata, consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a decis sa reduca scadenta operatiunilor de tip repo, de injectare de bani in piata, de la o luna la o saptamana.

dowmedia0121
ADMINISTRATOR
PROFILE

Posts Carousel

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked with *

Latest Posts

Top Authors

www.Topautopiese.ro

Most Commented

Featured Videos