Una dintre principalele probleme pe care institutiile de credit trebuie sa le solutioneze in aceasta perioada de criza este reconstituirea increderii in sistemul bancar. Totodata, este necesara adoptarea unor regului mai clare de functionare a institutiilor de credit, insa nu trebuie sa se actioneze exagerat si sa se ajunga la limitarea activitatii bancare, considera secretarul general al Asociatiei Europene a Bancilor Publice, Henning Schoppmann.

“Toata lumea are nevoie de bani, de aceea bancile sunt primele care trebuie ajutate, pentru ca intreaga economie sa functioneze. In urmatoarea perioada vor fi intreprinse un sir de masuri menite sa ajute institutiile de credit sa reziste situatiei de criza. Astfel, va fi revizuita directiva prin care sunt supravegheate lichiditatile bancilor. Se vor schimba reglementarile prudentialitatii in ceea ce priveste securitatea si se vor impune noi reguli impotriva riscurilor. O parte a riscurilor vor fi reflectate in evidentele contabile”, a declarat Schoppmann la reuniunea anuala a Institutului Bancar Roman (IBR). 

In opinia domniei sale, intregul sistem bancar trebuie monitorizat cu atentie si evaluat in mod constant. De aceea, vor fi adoptate noi principii de supervizare a institutiilor de credit, atat la nivel national, cat si la nivel international. Se doreste crearea unui colegiu de supervizare european, dar va exista si un supervizor central care va monitoriza bancile la nivel local. Comisia va adopta si directiva privind garantarea depozitelor, garantiile urmand sa creasca pana la 100.000 de euro. Aceasta directiva va fi aplicata retroactiv incepand cu luna octombrie 2008, timp de 18 luni. Se discuta ca termenul de plata sa treaca de la 3 luni la 3 zile. Schoppmann considera ca acest termen este nerealist, doarece timp de 3 zile nu se pot obtine documentele necesare, un termen de 10 zile fiind unul real. La inceputul anului viitor, Comisia va redacta un raport privind noua schema de garantare a depozitelor.

Totodata, va fi modificat termenul in care autoritatile vor trebui sa declare incapacitatea de plata a unei institutii, de la 20 de zile, cat este in prezent, la 3 zile. Vor fi create reguli mai stricte si pentru agentiiile de raiting, deoarece este nevoie de mai multa transparenta in activitatea acestora si este necesara imbunatatirea calitatii raitingurilor, considera Schoppmann. O alta problema care urmeaza a fi discutata de Comisia Europeana este cea a expunerii bancilor, dat fiind faptul ca datoriile nu sunt acoperite din propriile surse.

“Se doreste o acoperire a expunerii in proportie de 25%, la nivelul UE. In unele tari expunerile nu au reprezentat un pericol, acestea fiind acoperite cu pana la 20%. Niciodata expunerile nu au fost  motivul crizei, ci creditele imobiliare si ipotecare. Bancile nu mai au bani din cauza lipsei de incredere, daca se vor limita transferurile interbancare situatia se va inrautati si mai mult”, a declarat Schoppmann.

Potrivit domniei sale, marile salarii ale directorilor din banci vor fi reduse in urmatoarea perioada. Nu se vor mai acorda prime decat daca banca va inregistra profituri in urmatorii patru ani. Sistemul de salarizare in institutiile de credit a fost unul dintre motivele crizei, deoarece managerii nu aveau incredere in viitorul bancii si doreau in acelasi timp salarii ridicate si prime. In viitorul apropiat elementul de succes durabil al bancii va conta in acordarea primelor. 

La randul sau, presedintele Consiliului de Administratie al IBR, Petru Rares, a subliniat ca in perioada ce urmeaza vom fi martorii unei globalizari a reglementarilor, in incercarea bancilor de a recapata increderea clientilor.Va fi imbunatatita transparenta agentiilor de raiting, care in unele cazuri nu au acordat atentia necesara riscurilor si au dat raitingul AAA, unor institutii care nu meritau. De asemenea, vor fi implementate reguli de conduita pentru pentru fondurile suverane de garantii. Urmeaza sa fie creat primul fond pentru capitalizarea bancilor in situatie de criza. Totodata, se discuta despre crearea unui sistem de supraveghere a grupurilor financiare la nivel european.

“Bancile vor trebui sa defineasca clientii in buni si riscanti. Acestea vor avea ca principal obiectiv achizitia si mentinerea clientilor. Vom ajunge sa cautam si clienti mai putini buni, si sa-i facem mai buni”, a declarat Rares. 

Jurgen Rothenbuecher, European Head of Strategy al A.T Kearney management Consulting, a mentionat ca economistii estimeaza ca aceasta criza va fi mai profunda decat cea din anii 30. In aceasta perioada este necesar sa se analizeze foarte bine atat riscurile, cat si oportunitatile. Nimeni nu a trait o criza ca aceasta, nici intreprinderile si nici institutiile financiare. De aceea, este necesar sa se gaseasca anumite solutii, iar bancile trebuie sa reactioneze prin flexibilitate.

“Oamenii vor fi cu mult mai precauti inainte de a cumpara ceva, cu toate acestea exista produse necesare, care vor continua sa se vanda.  Institutiile de credit trebuie sa indentifice clientii care prezinta cel mai inalt grad de risc si sa acorde credite, doar in cazul in care acestea pot fi recuperate. Cei care tintesc obtinerea unui segment de piata trebuie sa se gandeasca foarte bine inainte de achizitiona alte companii pentru a se extinde. Totodata, institutiile de credit trebuie sa pregateasca oferte de produse ce vor avea costuri mai mici, pentru a atrage clientii. Acestea trebuie sa monitorizeze constant situatia pentru a putea actiona la momentul potrivit”, a conchis  Rothenbuecher.

Ludmila Cucia