Bancile grecesti, avertizate sa nu mai dea bani subsidiarelor din Romania

Grecia si-a avertizat bancile sa nu transfere fonduri din ajutorul de 28 miliarde de euro pus la dispozitie de guvern, catre subsidiarele lor din Balcani, din cauza perspectivelor negative si crizei financiare din aceasta zona, relateaza Financial Times. George Provopoulos, guvernatorul bancii centrale a Greciei, a declarat intr-un interviu acordat publicatiei ca este ingrijorat de impactul crizei in tari precum Romania, Bulgaria si Serbia, care au cunoscut cresteri rapide ale creditelor in valuta. O inrautatire a situatiei economice si deprecierea monedelor din aceste tari ar afecta semnificativ bancile cu un portofoliu bazat pe imprumuturi in monede straine. In aceste conditii, Provopoulos spune ca subsidiarele bancilor grecesti ar trebui sa isi regleze creditarea in functie de resursele din tarile in care opereaza.

„Am sfatuit bancile sa fie mai prudente si sa acorde credite in functie de disponibilitatea resurselor locale, analizand foarte atent conditiile economie din aceste tari”, a declarat Provopoulos.

In Romania, bancile grecesti sunt printre jucatorii de top, nume precum Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank si Banca Romaneasca numarandu-se printre cele mai importante din piata bancara. Pana in momentul in care criza a lovit tara noastra, in a doua jumatate a anului trecut, bancile grecesti au fost printre cei mai activi jucatori pe piata. Acestea au derulat strategii agresive de crestere, bazate pe acordarea de credite, in special in valuta. Bancpost, Piraeus si Banca Romaneasca au mizat foarte mult si pe imprumuturile in franci elvetieni, disparute din peisaj odata cu impactul crizei. Mai mult, Banca Romaneasca a incercat si introducerea in Romania a creditelor in yeni japonezi, fara succes insa.

„Daca situatia economica din aceste tari sa inrautateste semnificativ, bancile grecesti ar putea fi expuse nu doar riscului de credit, ci si riscului valutar”, a apreciat seful bancii centrale din Grecia.

Aceste avertismente vin dupa ce 10 banci internationale, printre acestea numarandu-se si banca greceasca EFG Eurobank, au solicitat Uniunii Europene ca politicile anti-criza sa nu discrimineze statele din afara zonei euro si a UE. Bancherii sunt ingrijorati in primul rand de deprecierile abrupte ale monedelor din regiune. Aceste evolutii pun presiune pe cei care au contractat credite in monede straine, in special euro, dar si franci elvetieni, existand riscul ca debitorii sa nu mai poate sustine rambursarea imprumuturilor. Creditele in moneda straina reprezinta mai mult de 70% din volumul de imprumuturi in Serbia, 60% in Ungaria si peste 50% in Romania si Bulgaria.

In acelasi timp, unii oficiali din zona de sud-est a Europei vorbesc despre pericolul ca bancile straine sa-si retraga fondurile din regiune. Radovan Jelasic, guvernatorul bancii centrale a Serbiei, a declarat in Financial Timesc ca acest lucru s-a intamplat in tara sa in decembrie 2008, cand a decis sa reduca nivelul rezervelor minime obligatorii, eliberand astfel in piata 600 milioane de euro. Oficialii de la Belgrad au fost surprinsi sa vada cum aceste lichiditati au fost transferate in afara tarii de catre bancile internationale in urmatoarele doua saptamani.

In Romania, oficialii BNR spun ca se asteapta ca bancile-mama sa isi reduca finantarile catre subsidiarele autohtone, insa fara sa isi schimba directia. Aproximativ 39% din liniile de finantare contractate de bancile romanesti de la bancile-mama ajung la maturitate in acest an. BNR spune ca exista o probabilitate ridicata ca 80% dintre acestea sa fie reinnoite.

BNR a decis la cea mai recenta sedinta de politica monetara sa mentina nivelul rezervelor minime obligatorii (RMO) ale bancii. Pentru valuta, Banca Nationala impune un nivel al RMO de 40%, printre cele mai mari din UE si zona Balcanilor. Pana acum, banca centrala a ramas insensibila la solicitarile repetate ale bancherilor comerciali de reducere a RMO. Singura masura de acest fel a fost luata in toamna lui 2008 si a vizat rezervele pentru pasivele in lei, valoare lor fiind redusa de la 20% la 18%.