Romania are nevoie de un pachet de masuri cel mult 10 miliarde euro, cate 5 miliarde euro pentru restabilirea increderii in sistemul bancar si pentru sprijinirea economiei reale, a spus, miercuri, la Viena, directorul general al Raiffeisen International, Herbert Stepic. "Probabil un pachet de 10 milarde euro ar fi arhisuficient pentru a stabiliza sistemul bancar din Romania si a-l determina sa isi reia activitatea in mod normal. 5 miliarde euro ar fi mai mult decat suficient pentru sistemul bancar, iar restul pentru economia reala", a spus Stepic.
El a mentionat ca, daca acesti bani nu vor putea fi scosi din rezervele valutare, Uniunea Europeana (UE) va face tot posibilul sa sprijine o noua membra, dar va avea nevoie de tot sprijinul din partea noului guvern.
Presedintele Raiffeisen Bank Romania, Steven van Groningen, a mentionat ca banca nu cere bani de la stat, respectiv de la contribuabili, ci ar prefera sa isi poata utiliza proprii bani, care ar rezulta dintr-o noua diminuare a rezervelor minime obligatorii de catre banca centrala. Aceasta masura ar trebui sa ridice si lichiditatea din piata, sustine van Groningen.
Banca Nationala a Romaniei (BNR) a scazut rata rezervelor minime obligatorii la pasivele in lei de la 20% la 18% din noiembrie 2008. "Ne asteptam la noi scaderi ale ratei rezervelor minime obligatorii dar numai la lei, nu si la valuta", a mai spus van Groningen si a adaugat ca daca va fi stimulata si piata titlurilor de stat, bancile vor putea folosi aceste titluri drept garantii pentru a accesa facilitatea de credit (lombard) de la banca centrala.
James Stewart, vicepresedintele Raiffeisen Bank Romania responsabil de trezorerie si piata de capital, a adaugat ca poate fi luata in calcul si o masura de tintire directa a bancilor cu probleme, spre deosebire de reducerea ratei rezervelor minime obligatorii, care ar avea efect asupra intregii piete bancare.
Stepic a enumerat printre masurile pe care le vede necesare, in afara de cele legate de sistemul bancar, reducerea deficitului de cont curent cauzat de cresterea prea rapida a cererii de consum din ultimii ani, dar a adaugat ca reducerea cererii va fi "ajutata" de lipsa finantarilor actuale. Alte probleme stringente sunt si reducerea deficitului bugetar pentru ca "nu e loc de relaxare fiscala si cresteri salariale" si mai ales cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene, care ar ajuta Romania sa faca fata crizei economice.
"Romania va avea nevoie de aceste fonduri mai ales la anul", a atras atentia Stepic si a subliniat rolul important pe care il va avea noul guvern. Printre aspectele pozitive legate de economia romaneasca Stepic a mentionat flexibilitatea acesteia, in special datorita economiei gri, care amortizeaza efectele negative ale crizei economice.
Raiffeisen si-a oprit planurile de extindere, dar continua sa fie interesata de piata ECE
Criza creditelor ipotecare cu grad mare de risc (subprime) s-a transformat treptat intr-o problema majora de incredere intre partenerii bancari, ceea ce a atras aproape imediat probleme majore de lichiditate si in ultima instanta o criza a economiei reale.
Directorul general al Raiffeisen International a atras atentia ca pietele de capital au inghetat, iar piata monetara functioneaza numai pe tranzactii pe termen foarte scurt - de pe o zi pe alta (overnight), dar pachetele de stimulente propuse de guvernele europene nu produc efecte imediate.
Din aceste cauze, el a estimat ca banii aflati in circulatie in prezent sunt cu aproape 6 miliarde euro mai putini decat de obicei, ceea ce se resimte in economia reala. Drept urmare, Raiffeisen s-a vazut nevoita sa nu isi mai extinda reteaua in 2009, in conditiile in care in prezent are 3.168 de unitati, prin care deserveste circa 14,6 milioane de clienti in 17 tari din Europa Centrala si de Est (ECE) si Comunitatea Statelor Independente (CSI).
"in aceste conditii, ne asteptam sa trecem peste criza in urmatorii doi-trei ani", a estimat Stepic. El a adaugat ca tarile din ECE vor prezenta in continuare interes pentru bancile vest-europene datorita cresterii economiilor acestora intr-un ritm mai sustinut decat cel din tarile occidentale si a faptului ca cererea de servicii financiare este in continuare in crestere.
Raiffeisen International mizeaza pe o crestere a economiilor din Europa Centrala si de Est cu circa 3,5% in 2009, comparativ cu 0,2% in zona euro, in conditiile in care in 2008 cresterea produsului intern brut al ECE este estimata la 6,5%, iar cea din zona euro - la 1%.
Stepic a mai spus ca se asteapta ca pachetele stimulative primite din partea guvernelor tarilor vest europene sa duca la crearea unor instrumente prin care sa se poata restabili increderea intre banci, care sa reinceapa sa ia si sa dea bani cu imprumut cu garantia statului.
"Consider ca politicienii din tarile est-europene ar trebui sa creeze pachete similare celor din Europa de Vest, SUA si China pentru ca e absolut necesar. Trebuie sa ia masuri de mentinere a lichiditatii in sistemul bancar", a spus Stepic.
El a explicat ca tarile est-europene se vor confrunta cu probleme de lichiditate, vor fi nevoite sa reduca finantarile in valuta, care vor duce la scaderea cererii si ofertei in economia reala si implicit la somaj ridicat, stagnari ale salariilor sau chiar scaderi.
In plus, unele tari din ECE, printre care si Romania, au facut greseala sa nu dezvolte suficient de mult o piata a obligatiunilor pe termen lung pentru ca era mai ieftina finantarea direct din piata pe termen scurt.
In aceste conditii, Raiffeisen International si-a ajustat cu 5% tinta de profit consolidat pe 2008 la circa 950 milioane euro, "din cauza schimbarilor din piata". in conditiile in care in 2007 profitul a insumat 841 milioane euro, estimarea pentru 2008 ar reprezenta o crestere cu 13%.
Stepic a mai spus ca, "din cauza mediului de afaceri actual, Raiffeisen International isi va revizui si tintele pe termen mediu, iar noile tinte vor fi anuntate cu ocazia publicarii rezultatelor financiare pe tot anul 2008, in martie 2009".
Web Design by Dow Media | Gazduire Web by SpeedHost.ro