Bancherii, mai credibili decat politicienii

Bancile au castigat increderea romanilor. Intr-un clasament al increderii populatiei in institutiile publice, bancile si armata ocupa locul al doilea. In fruntea topului se afla biserica, in timp ce locul trei este detinut de "a patra putere in stat", respectiv presa. Cel putin acesta este rezultatul unui studiu de piata realizat de de Metro Media Transilvania pentru Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar. La intrebarea "Aveti incredere in ... banci, fonduri de investitii, bursa ori societati de asigurare?", 55% dintre respondenti manifesta incredere multa si foarte multa in banci, fata de 31% in societatile de asigurari, 22% in Bursa si 15% in fondurile de investitii. Increderea in celelalte institutii financiare este mai redusa decat cea in banci, dar semnificativ mai ridicata decat increderea in Guvern (13 la suta) sau Parlament (11 la suta).

In ceea ce priveste stabilitatea sistemului bancar in ultimii doi ani, 44% sunt de parere ca acesta s-a imbunatatit, 36% considera ca a ramas la fel, iar 10% dintre respondenti au spus ca acesta s-a inrautatit. La acest studiu de piata au participat persoanele fizice in varsta de peste 18 ani, din mediul urban si rural, care detin cel putin un instrument financiar-bancar.

40% dintre romani cred ca vor economisi mai putin dupa aderare

Majoritatea celor intervievati, in proportie de 40%, sunt de parere ca vor economisi mai putin de la 1 ianuarie 2007, iar 18% nu pot aprecia care va fi situatia lor financiara. Totodata, 13% dintre respondenti considera ca vor economisi mai mult dupa aderare. Acestia din urma sunt persoane intre 18 si 25 de ani, cu studii medii, salariati, cu venituri intre 300 si 600 lei, care traiesc in orase cu peste 200.000 de locuitori.

Ce faceti cu banii care v-au ramas din salariu? Muncitorii, cu studii medii si cu un venit relativ scazut sunt orientati catre cheltuirea banilor. Intr-o afacere ar investi tinerii, patronii, liber-profesionistii, cei cu studii superioare, cu venituri ale gospodariei relativ ridicate. In schimb, in bunuri imobiliare si-ar plasa economiile tinerii si tehnicienii, comerciantii, cu studii medii, cu un venit personal si pe gospodarie mediu spre ridicat.

Bunurile imobiliare si aurul, cele mai profitabile investitii

Cele mai profitabile forme de economisire sunt considerate a fi cele in bunuri imobiliare (57% dintre subiecti), respectiv metale pretioase si aur (35% dintre respondenti). Numai 18% dintre subiecti apreciaza depozitele la banci ca fiind cele mai profitabile modalitati de economisire, aceeasi proportie fiind detinuta de cei care sunt "pro" economisire in euro.

Cand vine vorba de siguranta investitiilor, tot bunurile imobiliare se plaseaza pe primul loc, cu 58% dintre subiecti, urmata indeaproape de metalele pretioase si aur, votate de 43% dintre respondenti. Locul trei este ocupat de banci, care sunt preferate de 38% dintre subiecti, urmate de conturi curente cu 36% si carnete CEC (35%).

Din experienta subiectilor se configureaza insa o alta ierarhie. Aceasta arata faptul ca formele de economisire utilizate sunt depozitele la banci - 44%, carnetele CEC - 44%, pastrarea banilor in casa - 43%, economiile in euro - 41%, conturile curente - 36% si apoi economiile in dolari americani, 30%. Preferintele pentru depunerile la CEC se regasesc intr-o masura mai mare in randul persoanelor de peste 50 de ani, pensionari, cu studii elementare, cu venit relativ scazut, din mediul urban. Cei care prefera sa economiseasca la banci sunt tot persoanele de varsta a treia, dar cu un statut ocupational ridicat, studii superioare, din orase medii si mari si cu un venit personal lunar intre 900 si 1.500 lei.

In special tinerii, cu un nivel de educatie relativ scazut si un venit personal lunar de maxim 300 lei prefera sa-si pastreze banii in casa. In euro isi plaseaza economiile persoanele cu statut ocupational ridicat, cu studii superioare, din orasele cu peste 200.000 de locuitori, cu un venit lunar personal si pe gospodarie de peste 900 lei.

In ceea ce priveste puterea de economisire, 26% dintre intervievati spun ca reusesc sa economiseasca greu si tot atatea procente declara ca economisesc relativ greu. Cei care nu reusesc sa economiseasca reprezinta 20% dintre intervievati, iar la polul opus se situeaza persoanele care economisesc relativ usor, in proportie de 19%. Doar 4% economisesc fara restrangeri de la alte cheltuieli - si numai 5% nu pot face aprecieri in acest sens.

Femeile si persoanele de peste 50 de ani, repetenti la economisire

Majoritatea celor care reusesc sa economiseasca usor si relativ usor au intre 26 si 45 de ani si dispun de un venit personal lunar de peste 900 lei. Relativ greu economisesc cei de peste 50 de ani, mai ales agricultorii, cei cu studii elementare, din mediul rural, cu un venit personal lunar intre 300 si 900 lei, din Transilvania. Nu reusesc sa economiseasca mai ales femeile, persoanele peste 50 de ani, muncitorii, cei cu studii elementare si cu un venit personal lunar maxim de 300 lei.

De ce economisesc romanii?

Asigurarea unui trai decent in viitor a reprezentant principalul motiv de economisire pentru 28% dintre respondenti. Pentru copii si familie strang bani 19% dintre cei chestionati, iar pentru diverse cheltuieli neprevazute, numai 13%. Un alt motiv pentru a economisi il reprezinta intentia persoanelor respective de a cumpara imobile, terenuri, respectiv masini si alte bunuri (23%). Exista un segment semnificativ de populatie (circa 11%), care economiseste fara vreun motiv explicit, cea mai probabila motivatie fiind dorinta de a acumula capital.

Leul, moneda in care economisesc cei mai multi conationali

Leul reprezinta preferinta majoritatii in privinta monedei de economisire (61%), dintre valute fiind preferata de departe moneda unica europeana - 26% dintre respondenti, iar pentru dolarul american opteaza doar 4%.

Cati bani pune romanul "la saltea"?

Daca numai aproximativ 23% dintre cei intervievati admit existenta in familie a unui plan de economisire, 19% nu pot economisi, iar 32% dintre intervievati au precizat ca reusesc sa economiseasca sub 100 lei. De asemenea, 24% economisesc intre 100 si 300 lei, in timp ce 14% reusesc sa faca economii de peste 300 lei. Acestia din urma sunt tineri, cu un statut ocupational ridicat sau patroni, liber-profesionisti, cu un venit personal lunar de peste 900 lei, din orase mari.

Sub 100 lei economisesc persoanele cu varsta peste 50 de ani, agricultori sau muncitori, cu un venit personal lunar de maxim 300 lei, din mediul rural. In ceea ce priveste forma de economisire la care au apelat, 29% dintre respondenti au declarat ca si-au pastrat banii in casa.

Persoanele varstnice, "pro" depozite la banci

Persoanele care au economisit in ultimul an prin conturi curente se regasesc intr-o masura mai mare in categoriile de tineri, cu un statut ocupational ridicat sau patroni, liber-profesionisti, cu studii superioare, cu venituri personale peste 1.500 lei.  In schimb, persoanele cu depozite la banci apartin intr-o masura mai mare categoriilor de varstnici, barbati, cu statut ocupational ridicat, cu scoala post-liceala sau studii superioare, cu venituri medii spre ridicate.

O parte dintre repondenti au economisit in valuta, ponderea celor care au optat pentru euro (19%) fiind de peste doua ori mai mare decat a celor care au optat pentru economisirea in moneda americana (8%). Acestia sunt in mai mare masura cu studii superioare, cu un statut ocupational ridicat si cu un venit personal lunar intre 900 si 1.500 lei.

Se evidentiaza optiunea, inca redusa ca pondere, de investitie in bunuri imobiliare. Existenta unui nivel minim necesar de resurse face ca bunurile imobiliare sa constituie, mai degraba, o aspiratie decat o modalitate concreta de investitie. Dintre repondentii care au optat in ultimul an pentru plasamentele la institutiile de credit, cea mai mare parte a acestora au economisit peste 1.000 lei.

Numai 20% dintre respondenti aleg instrumentele cu risc ridicat

Referitor la atitudinile manifestate de respondenti fata de economisire, desi admit ca "este important sa economisesti in fiecare luna", acestia manifesta o tendinta accentuata spre consum si atragere a resurselor financiare prin credit. Momentul pensionarii, de exemplu, este perceput de majoritatea celor intervievati ca fiind prea indepartat pentru a deveni un motiv de economisire. Aproape jumatate dintre subiecti, adica 49%, prefera sa economiseasca in instrumente cu risc scazut, in timp ce 20% dintre acestia sunt dispusi sa isi asume un risc mai mare in perspectiva obtinerii unui randament crescut fata de cel oferit de alte instrumente de economisire.

Numai in ultimele 12 luni, 22% dintre cei intervievati au efectuat depuneri in conturi bancare, iar 15% au deschis un cont curent. De asemenea, 8% dintre respondenti au deschis un cont curent sau au constituit un depozit la o alta banca decat cea la care aveau deja. Aceasta decizie a fost determinata, in principal, de atractivitatea ofertelor si de calitatea serviciilor. Lichidarile de cont, respectiv depozit au fost facute de 15% dintre subiecti, in special pentru achizitii si diverse alte cheltuieli.

Bancile mari, in preferintele romanilor

Majoritatea romanilor prefera bancile mari. Ei acorda o mare importanta alegerii institutiei financiare, dar sunt interesati in mica masura de publicitatea facuta acestora. Mai mult de jumatate dintre respondenti, adica 61% considera ca bancile sunt un loc sigur de depunere a banilor, desi 49% dintre subiecti declara ca stiu putine despre felul in care le sunt garantate depunerile in banci.

Cu privire la falimentele bancare, desi de notorietate ridicata (88% dintre respondenti au auzit de ele), acestea nu sunt cunoscute sub aspectul despagubirilor ulterioare acordate. Numai 18% dintre cei care au auzit de falimente bancare au cunostinta de faptul ca deponentii au fost despagubiti, in timp ce 63% stiu ca persoanele care si-au pierdut banii nu au primit nimic in schimb.

Nicoleta Margineanu
[email protected]