Acrobatul Isarescu explica mersul pe sarma

Mugur Isarescu ne ofera imaginea unui BNR echilibrist. Merge deasupra haului numit inflatia pe un fir ingust, mentinandu-si echilibru cu ajutorul parghiei numite dobanda de politica monetara. Orice aplecare a parghiei intr-una din parti (dobanzi prea mari sau prea mici) il poate face pe actor sa cada in gol. Aceasta este „dilema politicii monetare”, dupa cum o numeste guvernatorul Bancii Nationale. „Rate ale dobanzii fie prea ridicate, fie prea scazute conduc la cresterea inflatiei si majorarea deficitului de cont curent”, arata Isarescu in disertatia sustinuta cu ocazia primirii titlului de Doctor Honoris Cauza al Universitatii din Pitesti.

Insa, precizeaza guvernatorul, „autoritatile sunt nevoite sa promoveze rate ale dobanzilor care sa fie suficient de inalte pentru a asigura un echilibru intre economisirea interna si investitii”. Este generat astfel un cerc vicios al politicii monetare, dupa cum arata Mugur Isarescu: cresterea dobanzii de politica monetara atrage intrarile excesive de capital, care urmaresc valorificarea diferentialului de dobanda in crestere. Noile capitaluri exercita presiuni de apreciere ale monedei nationale, contracarate de Banca Nationala printr-o interventie pe piata valutara prin cumparare de valuta. Se produce astfel o expansiune a bazei monetare si a agregatelor monetare, care genereaza presiuni inflationiste. Acestea sunt contracarate de Banca Nationala prin operatiuni de sterilizare si absorbtie a lichiditatilor suplimentare din piata. Operatiuni care necesita adoptarea de masuri privind cresterea dobanzii de politica monetara, astfel inchizandu-se circuitul.

Pentru iesirea din aceasta bucla repetitiva, BNR a promovat, la sfarsitul lui 2004 o flexibilitate sporita a cursului de schimb si reducerea interventiilor pe piata valutara, urmate in octombrie 2005 de sistarea acestor interventii. De asemenea, Mugur Isarescu arata ca strategia Bancii Nationale cuprinde politica de reducere abrupta a dobanzii inceputa la finalul lui 2004, descurajarea intrarilor de capitaluri speculative prin sterilizarea partiala a excedentelor de lichiditate, completate de masuri „neortodoxe”.

Acestea din urma au generat de multe ori nemultumirile bancherilor comerciali, in opinia carora BNR pune astfel o piedica importanta creditarii si cresterii activitatii bancare in Romania. Astfel de pareri sunt intarite chiar de statisticile oferite de Banca Nationala, potrivit carora „Romania este in urma celorlalte tari din Europa Centrala si de Est in ceea ce priveste intermedierea financiara”. Nivelul estimat al acestui indicator pentru tara noastra este de 25% la finalul acestui an, comparativ cu 52,2% pentru noile state membre UE (precum Cehia, Ungaria, Slovacia etc.), si 103,9% la nivelul zonei euro in 2005. In prezent, masurile prudentiale si administrative ale BNR au in vedere inasprirea conditiilor de acordare a creditelor catre persoanele fizice, limitarea gradului de concentrare a expunerilor din creditele in valuta (la 300% din fondurile proprii, masura care va fi eliminata de la 1 ianuarie 2007, odata cu intrarea in UE), precum si initierea implementarii legislatiei privind activitatea institutiilor financiare nebancare.

Guvernatorul BNR considera ca aceste masuri „neortodoxe” au fost eficiente pe termen scurt, temperand expansiunea creditului neguvernamental – cu efecte pe reducerea inflatiei si limitarea dezechilibrului extern – si diminuarea ritmului de crestere a creditului in valuta – care diminueaza vulnerabilitatea bancilor la fluctuatiile cursului, evitandu-se astfel creditele neperformante. Insa, in ceea ce priveste acest ultim aspect, chiar Banca Centrala a recunoscut faptul ca datele privind evolutia imprumuturilor in valuta sunt distorsionate de „exportul” de credite catre bancile-mama.

Chiar daca suntem „subbancarizati”, guvernatorul BNR sustine ca asigurarea stabilitatii financiare a Romaniei impune supravegherea si adoptarea in continuare de masuri care privesc fluxurile de capital, inflatia, deficitul si cursul de schimb, precum si gradul de indatorare al populatiei.

Bogdan Popescu
[email protected]