Unii bancheri au ramas fara obiectul muncii. Ce se va intampla cu ei?

Piata fortei de munca din domeniul bancar a inregistrat in ultimii ani cresteri impresionante, pe fondul planurilor agresive de dezvoltare a retelelor teritoriale sustinute de institutiile de credit. Criza financiara care a debutat in toamna anului trecut a schimbat radical obiectivele si modul de desfasurare a activitatii bancilor. Este prima data cand in Romania se ia in discutie inchiderea de agentii bancare, concedierea unor angajati sau reducerea salariilor functionarilor bancari. Managerii tuturor institutiilor de credit din tara noastra cauta solutii pentru a depasi criza de lichiditati si, in acelasi timp, identificarea unor noi paliere de activitate. Paralel, fiecare sef de banca analizeaza posibilitatea reducerii costurilor. In cazul mai multor institutii de credit (exemple: Citi Bank, Credit Europe Bank, OTP Bank, MKB Romexterra Bank, Banca Carpatica etc.), procesul de diminuare a cheltuielilor vizeaza in primul rand reducerea numarului de agentii si angajati. Specialistii din domeniu se asteapta ca aproximativ 10% dintre cei peste 70.000 salariati ai bancilor sa ramana fara loc de munca. Aceste previziuni sumbre au pus in garda factorii de decizie din cadrul Bancii Nationale, Asociatiei Romane a Bancilor si Institutului Bancar Roman.

"Nu stim unde ne aflam in aceasta criza, nu stim cat de adanca va fi si nu stim ce va urma. Cu toate acestea, consideram ca este momentul in care se pot schimba multe in ceea ce priveste forta de munca din domeniul bancar. Criza a oferit bancilor oportunitatea de a-si regandi politica de resurse umane, dand o atentie sporita calitatii in detrimentul cantitatii. Noi, la Institutul Bancar Roman, am identificat o solutie pentru functionarii bancari ramasi fara activitate si care sunt in pericol de a fi concediati. Pentru ei exista posibilitatea reconversiei profesionale intra si extra sectoriala, Institutul punand la dispozitia lor cursuri de specializare pentru anumite posturi sau pentru dezvoltarea de noi competente. Bancherii au sansa de a se perfectiona sau de a se reprofila pentru calificari pentru care va exista cerere in departamentele bancilor", ne-a declarat Petru Rares, presedintele Institutului Bancar Roman.

Situatia nu se arata a fi prea roza pentru cei 30.000 de vanzatori de credite, adica aproape jumatate din numarul total de angajati ai bancilor, care in prezent nu mai au la dispozitie obiectul muncii lor: imprumuturile. Bancile nu se mai ingramadesc sa dea credite, fapt ce obliga o mare parte dintre aceste persoane sa-si dezvolte noi aptitudini. "Multi vanzatori de credite trebuie pregatiti, prin instituirea unor programe de training, pentru a imbratisa noi activitati, cum ar fi aceea de atragere de resurse in banci. Practic, acesti oameni vor trebui sa invete sa vanda si depozite", a mai precizat Petru Rares. Una dintre meseriile ce mai pot fi imbratisate de functionarii din banci este cea de mediator bancar, deoarece este de asteptat ca in viitorul apropiat sa apara mai multe asemenea posturi.

Pe de alta parte, exista si bancheri care, pe fondul crizei financiare, au reusit sa acceseze locuri de munca in alte tari europeane. "Cunosc multi colegi de breasla din randul elitei care si-au gasit deja de lucru in banci din Marea Britanie, Franta sau Olanda. Cred ca asistam deja la un trend de crestere a numarului de romani care merg sa activeze in sectoarele bancare din alte tari. Sansele ca ei sa gaseasca un loc de munca in strainatate sunt destul de mari, daca avem in vedere, spre exemplu, ca Franta se confrunta cu un deficit accentuat pe piata fortei de munca din domeniul bancar. Acolo 80% dintre oamenii din back-office au media de varsta de 55 ani", subliniaza Gabriela Tudor, director general adjunct in cadrul Institutului Bancar Roman.