FMI ar putea să încerce să obţină din partea băncilor-mamă cu filiale în România o recapitalizare preventivă, arată un document confidenţial austriac, care arată că UE a indicat României şi posibilitatea contractării unui credit bilateral de la "state cu interes deosebit", idee exclusă de România. România este, într-o mai mare măsură decât s-a sperat, o victimă prin contaminare a crizei, iar o adevărată catastrofă poate fi evitată, în ciuda faptului că o uşoară redresare nu poate fi previzionată înainte de sfîrşitul lui 2010, se arată într-un document oficial austriac obţinut de NewsIn.
În dosarul oficial de documentare pentru vizita de miercuri în România a ministrului austriac de externe Michael Spindelegger, funcţionarii ministerului pe care îl conduce l-au atenţionat pe acesta despre problemele economice îngrijorătoare ale României. "România a avut în 2008 o creştere de + 7%, dar ultima prognoză FMI are o scădere de -4% din PIB!", se arată, printre altele în documentaţia obţinută de NewsIn.
De asemenea, din informaţiile din document reiese că partea austriacă nu are încredere în predicţiile economice optimiste ale Guvernului român şi că reacţia negativă a preşedintelui PSD Mircea Geoană faţă de împrumutul FMI este "un factor de bruiaj".
"Potrivit datelor pe ultimul semestru din 2008 (reducere a ritmului de creştere cu 3,9% în trimestrul IV faţă de nivelul din aceeaşi perioadă din 2007, ceea ce înseamnă o dinamică negativă de 14% la nivelul unui an întreg) se preconizează din partea FMI că România va avea în cursul anului curent o contracţie a PIB cu 4%, în timp ce Guvernul (ministrul de finanţe Pogea) vorbeşte numai de -1 până la +1,5%. Se mai adaugă, din ianuarie 2009, scăderea producţiei industriale cu -12% (faţă de aceeaşi lună din anul trecut), iar în cursul aceleiaşi luni s-au înregistrat scăderi ale exporturilor (-26%) şi importurilor (-34%)", se arată în document.
Potrivit estimărilor diplomaţilor austrieci, "o adevărată catastrofă poate fi evitată" totuşi. "România, cu o prognoză de creştere de -4%, este considerată, la nivel european, mai ales în comparaţie cu statele baltice sau cu Ucraina, ca fiiind undeva la un nivel mediu (alături de Germania şi Marea Britanie). Încă ar exista posibilitatea ca o adevărată catastrofă să fie evitată", indică documentul.
"România ar fi, într-o mai mare măsură decât s-a sperat, o victimă a 'contaminării', prin scăderea exportului şi scăderea creditării (de la rate de creştere între 30 şi 60% la 0), dar şi prin explozia unei bule imobiliare interne, cu efectele acesteia asupra consumului. Pe de altă parte, FMI evaluează că efectele colapsului pieţei imobiliare nu se vor repercuta îngrijorător asupra plăţii creditelor ipotecare: băncile ar fi procedat uimitor de conservator în acest sens", continuă documentul.
"Chiar dacă momentan băncile din România au o solvabilitate medie de 12%, FMI ar putea să încerce să obţină din partea băncilor mamă cu filiale în România (90% din sectorul bancar se află în mâini străine) o recapitalizare preventivă", punctează documentul.
"Numărul crescut de credite în monedă străină (majoritatea în euro) ar limita semnificativ aria de acţiune a politicii financiare a Băncii Naţionale: o depreciere rapidă şi puternică a leului (RON) trebuie evitată prin intervenţia rezervelor valutare (notă: în prezent circa 26 de miliarde de euro, din care circa jumătate din rezervele minime obligatorii ale băncilor comerciale), ceea ce nu lasă loc de o scădere a cerinţelor de rezerve minime de 18% (din pasivele) în lei şi 40% (din pasivele) în monedă străină", subliniază documentaţia oficială.
"Pe de altă parte, speranţa pentru o revenire rapidă în anul 2010 nu este împărtăşită de FMI; s-ar putea însă ca după jumătatea lui 2010 să se poată socoti o uşoară îmbunătăţire, dar nicidecum o revenire la impresionantele rate de creştere cu care am fost obişnuiţi în ultimii ani şi pe care, momentan, Guvernul român le preconizează pentru sfârşitul anului. Totodată, se supraevaluează cu mult capacitatea de absorbţie de către România a fondurilor structurale", se mai arată în document.
În ceea ce priveşte împrumutul de la FMI, poziţia Austriei "corespunde fundamental cu poziţia părţii române", subliniază documentul. "Împrumutul a fost demarat ca măsură preventivă, care ar putea să crească încrederea în economia română, în timp ce de la agenţiile de rating nu sunt aşteptate prea curând semnale pozitive", continuă documentaţia.
Tot referitor la negocierile cu FMI, documentul subliniază că Uniunea Europeană a indicat posibilitatea contractării unui credit bilateral de la "unele state cu interes deosebit" (n.r.- posibil Austria), dar această propunere nu s-a dovedit oportună, fiind exclusă de România.
De asemenea, documentul austriac atrage atenţia asupra "comportamentului partenerilor de negociere români", care este caracterizat "drept rezonabil" în discuţiile cu FMI. "De asemenea, ar fi venit din partea română propuneri pentru măsuri corepunzătoare de flancare. FMI ar fi dispus să ofere părţii române recunoaşterea oficială pentru disciplina autoimpusă pentru a exclude impresia unor condiţionalităţi", se arată în document.
Un "anume factor de bruiaj" ar fi poziţiile oficiale exprimate de preşedintele PSD Geoană, care "a criticat puternic discursul preşedintelui Băsescu (a se vedea actul cu numărul Ber. GZ POL/77/2009 din 11.03.2009)" şi care a avut o atitudine la fel de "dură" în privinţa FMI, în contextul alegerilor prezidenţiale, evaluează oficialii austrieci.
35% din sectorul de bancar din România este controlat de bănci austriece, BCR/Erste aflându-se pe primul loc, urmată de Raiffeisen (poziţia a treia în sectorul bancar) şi Volksbank (locul patru). În ceea ce priveşte sectorul de asigurări, 44% din acesta se află în mâini austriece, prin VIG, Uniqa şi Grawe. În România sunt 5.200 de întreprinderi cu capital austriac şi cifra investiţiilor se ridică la 12 miliarde de euro, arată documentaţia.
În document se mai menţionează că există din partea partenerilor austrieci disponibilitatea de a-şi menţine afacerile în România, în ciuda actualei crize.
Web Design by Dow Media | Gazduire Web by SpeedHost.ro