Bancile fug din calea BNR catre IMM-uri

Normele Bancii Centrale, percepute ca o "frana" in calea dezvoltarii sistemului bancar, au pus din nou bancile la grea incercare. Incet, incet, se pare ca institutiile de credit contureaza o noua strategie de evadare, si anume creditele pentru intreprinderile mici si mijlocii. "IMM-urile vor beneficia de o importanta dezvoltare, dar au nevoie de sustinere financiara", este de parere presedintele Finansbank, Tamer Ozatakul. Referindu-se la mediul de afaceri autohton raportat la ... cel european, oficialul bancii a aratat ca pentru Uniunea Europeana IMM-urile reprezinta acele intreprinderi cu peste 150 de angajati si o cifra de afaceri de 5 milioane de euro, suma care la noi se rezuma la numai un milion de euro. Domnia sa a mai spus ca in Uniunea Europeana exista 52 de IMM-uri la 1.000 de locuitori, in timp ce in Romania sunt doar 14 firme la o mie de
locuitori.

Daca ne uitam la experientele altor intreprinderi din tarile UE, cifra de afaceri a scazut dramatic, dar in schimb au crescut profiturile, a mai spus Tamer Ozatakul. In ceea ce priveste IMM-urile din tara noastra, el considera ca acestea trebuie sa aiba mai multa incredere in institutiile financiare. "IMM-urile din Romania nu au suficiente cunostinte financiare, evita sa solicite credite si utilizeaza in mare masura surse finantare proprii. Folosesc propriul lor capital si considera bancile ca fiind o sursa de finantare riscanta", a spus Ozatakul. In schimb, este convins ca acest sector va cunoaste o dezvoltare dupa intrarea in Uniune, motiv pentru care Finansbank pregateste produse si servicii cat mai competitive. Reprezentantul Finansbank a aratat ca in demersul bancii de a veni in sprijinul IMM-urilor, incearca sa se apropie de clienti prin organizarea unor mese rotunde dar, mai ales, prin diversificarea pachetelor de produse.
  
In opinia lui Ionut Patrahau, director general adjunct la Banca Transilvania, "IMM-urile reprezinta o nisa importanta de unde se pot obtine bani, avand un potential foarte mare de crestere". O solutie pentru cresterea gradului de bancarizare, si asa mic in comparatie cu tarile din regiune, ar putea fi lansarea unor sucursale bancare in zonele rurale. "Sunt orase cu 15.000 de locuitori, cu o activitate economica extraordinara, care permit bancilor sa se extinda", conchide Patrahau.
  
Si presedintele Bancpost, Mihai Bogza, precizeaza ca banca pe care o conduce accelereaza pe servicii (adica finantarea cabinetelor medicale si de avocatura), comert, constructii, transporturi si mica productie. "Ne concentram pe aceste sectoare si nu pe consum", a explicat Bogza. In ceea ce priveste zona intreprinderilor mijlocii, in primele noua luni ale anului, Bancpost a inregistrat o crestere a creditelor de 170%. In acest context, presedintele Bancpost a mai spus ca este interesat de implementarea unui model unitar de business prin infiintarea centrelor de afaceri zonale. "Piata are un mare potential de creditare, care va accelera dupa integrare. Banca Nationala pune restrictii, iar bancile trebuie sa le depaseasca", a mai spus Mihai Bogza, aratand ca solutiile trebuie gasite impreuna.

Capitalizarea suplimentara pentru a putea acorda credite in valuta, externalizarea creditelor catre alte banci din cadrul grupului si prelungirea perioadei de rambursare pentru a evita restrictiile privind raportul rata-venit, reprezinta strategiile de marketing agreate de Bancpost pentru produsele de creditare.

O alta cale de urmat pentru banci ar putea fi acordarea de finantare proiectelor eligibile pentru atragerea de fonduri europene. In acest sens, BCR vine cu conceptul EU Office, lansat recent, care ofera consultanta si informatii referitoare la aderarea la UE. De asemenea, furnizeaza produse pentru cofinantarea si finantarea proiectelor de investitii si pentru cresterea accesibilitatii la fondurile europene, a precizat Ramona Ivan, director executiv in cadrul directiei de relatii internationale si finantare externa a BCR.

Nicoleta Margineanu
[email protected]