Stefan D. POPA, presedintele Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti (CCIB), presedinte in exercitiu al Aliantei pentru Dezvoltarea Economica a Romaniei (ADER), s-a adresat autoritatilor de la Bucuresti, tuturor factorilor implicati in procesul de privatizare al Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC) printr-o scrisoare deschisa, pe care o transmitem integral:
“Iata-ne ajunsi aproape de faza de selectie a finalistului in cursa pentru privatizarea CEC si in societatea romaneasca dezbaterile privind procedura de trecere in proprietate privata a acestei ultime banci romanesti, cu adanci traditii in istoria poporului roman, nu contenesc.
in calitatea mea de presedinte al Camerei de Comertsi Industrie a Municipiului Bucuresti, presedinte in exercitiu al Aliantei pentru Dezvoltarea Economica a Romaniei (ADER), doresc din nou sa atrag atentia Executivului, tuturor factorilor politici care pot interveni in acest proces, asupra unor chestiuni foarte grave.
Desigur, este un nonsens sa vorbim despre dezvoltarea unei societati capitaliste moderne, fara proprietate privata. Dar, in acelasi timp, nu putem fi acuzati de competitie neloiala daca incurajam capitalul autohton, respectand practicile si reglementarile europene, fara sa uitam nici un moment ca obiectivul prioritar al Romaniei il constituie in aceasta etapa integrarea cu succes in Uniunea Europeana.
Este adevarat ca in zorii capitalismului post-decembrist, singura sansa de modernizare a Romaniei o reprezenta capitalul strain. Pe cale de consecinta, prin preluarea bancilor romanesti de catre institutii bancare internationale solide, am reusit sa construim un sistem bancar credibil, compatibil cu exigentele mileniului trei, pregatit sa sustina prin profesionalism dezvoltarea economiei reale, aflate si ea, in plin efort de modernizare. Este la fel de adevarat ca gratie acestei interventii pe care atunci am asteptat-o cu sufletul la gura, am reusit sa evitam unele socuri sociale nedorite, generate de eventuale falimente bancare, cu consecinte greu de estimat asupra pacii sociale din tara.
Drept urmare, 90% din sistemul bancar se afla azi, in proprietate privata straina. Nu ar fi cazul sa ne gandim acum si la capacitatea capitalului romanesc de a gestiona macar banca romaneasca cu cea mai mare incarcatura istorica, de peste 140 de ani?
«Casa de Economii si Consemnatiuni va ajunge una dintre primele trei banci romanesti in urmatorii 3-5 ani. Acesta este obiectivul – ambitios, dar realizabil – prevazut in strategia de dezvoltare a institutiei pe perioada 2006-2008. Noul statut, de banca universala, aprobat in vara anului 2005, a pus bazele relansarii si repozitionarii CEC in sistemul bancar din Romania», declara presedintele Casei de Economii si Consemnatiuni, Eugen Radulescu in primavara acestui an.
Potrivit rezultatelor financiare de la finele anului trecut, CEC a redevenit o banca credibila si performanta. Suntem convinsi ca privatizarea CEC prin subscriptie publica nu ar impiedica in nici un fel ascensiunea economico-financiara a bancii, dar ar insemna foarte mult in ceea ce priveste asigurarea egalitatii de sanse pentru cetatenii romani, oferind in acelasi timp si reparatia morala mult asteptata. Milioanele de clienti ai CEC, banca cu cea mai extinsa retea de pe tot teritoriul tarii, s-ar putea bucura, in sfarsit, de roadele economiei capitaliste.
Cu cativa ani in urma, in calitatea mea de membru al Comitetului director al Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR), propuneam ca privatizarea Bancii Comerciale Romane care preluase deja Bancorex in conditiile de atunci, sa se faca prin subscriptie publica, dand astfel sansa comerciantilor, dar si cetatenilor romani interesati sa participe la dezvoltarea bancii care trebuia sa le ofere servicii croite special dupa nevoile lor. Solicitarea noastra scrisa a fost insa ignorata de guvernantii de atunci, care au dat castig de cauza capitalului strain.
Stimati politicieni, dar si guvernanti, ar fi bine sa nu uitati faptul ca cei care voteaza sunt cetatenii romani, care doresc drepturi egale in tara lor cu cei care detin pasapoarte straine si ca metoda majorarilor de capital sau vanzarii de active prin subscriptie publica, a fost si este practicata cu succes in alte tari, inclusiv pentru cazuri care au vizat cumpararea de active pe piata Romaniei.
Fara a subaprecia valentele prezentei capitalului strain pe aceasta piata, cred ca am dreptul sa pun, cel putin, doua intrebari:
1. Nu credeti ca a venit momentul sa consultati si societatea civila, mediul de afaceri, atunci cand se au in vedere astfel de actiuni?
2. Nu credeti ca romanii, in general, nu sunt ajutati si incurajati sa stie si, pe cale de consecinta, nu pot sa-si puna capitalul ce-l detin, sau chiar micile economii, sa lucreze?”
Web Design by Dow Media | Gazduire Web by SpeedHost.ro